Frumoasa noastra Terra si bestiile care-au distrus-o

La ce ma gandesc cand ma aflu incarcerat la domiciliu? Incarcerat pentru binele natiei si al planetei intregi, chiar al Universului, desigur. La toate mizeriile care se intampla in lumea asta, langa noi si cu noi. La ce te poti gandi cand esti incarcerat la domiciliu? Coronavirusul a infectat toate televiziunile, radiourile, ziarele si politicienii. Au incarcerat oamenii, cultura si invatamantul, a agresat darapanatul sistem de sanatate si am ajuns cu totii prizonieri ramasi sa se descurce, din pacate, pe cont propriu.

Dar ma gandesc, ca si inainte de marele taraboi, chiar daca ne salutam vecinii ei se uitau urat si nu ne raspundeau ( si nu generalizez ), ma gandesc la faptul ca oamenii treceau nepasatori unii pe langa altii si ( cu rare exceptii ) nu ajutau un semen aflat in nevoie, deci fiecare isi vedea interesul ( majoritatea pe cel material )! Asa ca, ( cu unele exceptii de omenie, de altruism si spirit civic si uman ) mergem in acelasi fel inainte caci inainte era mai bine! In urma cu 30 de ani s-au strans bani multi in fondul Libertatea, mai stie cineva ce s-a ales de ei? Si acum se strang bani si cele de stricta necesitate, nu zic ca nu trebuie sa ne ajutam semeni aflati in suferinta, dar trebuie sa se faca intr-un mod foarte chibzuit si cu mare vigilenta pentru a nu afla peste ani ca si aceste ajutoare financiare s-au dus in cine stie ce buzunare.

Cica era mai bine inainte. O fi fost? Se pare canu, de-am vrut libertate! Nu asa se spunea? Dar hai ca vreau sa ma gandesc la poezie ( alaturi de altii, putini la numar )!, ca n-am pierdut nimic, nici macar ceea ce nu aveam. Dar, totusi, nu pot sa nu ma gandesc la multimea de oameni ce alearga continuu dupa bani, dupa masini si case; nu pot uita ca multi si-au realizat toate acestea prin furt, inselaciune, politica si afaceri cu statul, trafic de carne vie si de droguri; nu pot sa nu ma gandesc cum au fost eliberati din inchisori infractorii ( si cum au devenit din analfabeti cu diplome, unii dintre ei, scriitori peste noapte de era cat pe-aci sa ia fiinta o Uniune a Scriitorilor Infractori! ); nu ma lasa sufletul si constiinta sa nu ma gandesc la copilele ucise de celebrul Dinca  ( caz uitat! ) si nu pot uita cum nu au intervenit pentru scaparea Alexandrei cei care acum ne pazesc de la fel de celebrul virus mortal. Si ma mai gandesc cum am fost batuti si gazati de jandarmi pe 10 august 2018 in Piata Victoriei. Da, am fost acolo si-am luat in abdomen un tub de munitiedde la armele cu gaze. Da, nu sunt singurul, dar printre foarte putinii, care se mai gandesc la a darui poezie si amintiri culturale placute semenilor aflati in izolare. Sa stiti ca ma gandesc si la cei care mor pe mapamond de inspaimantatorul coronavirus ( de alte boli, foamete si razboaie ), ma gandesc si pentru faptul ca am si eu parinti si prieteni in varsta pentru a caror viata ma tem.

La ce sa ma mai gandesc cu ocazia trairii acestor vremuri? Imi amintesc de unele si de altele aproape de acelasi nivel in ceea ce priveste debandada si panica, toate acestea induse si conduse prin prostie si prostire, propaganda si manipulare. Acestea se intamplau in urma cu 30 de ani... Imi amintesc de faptul ca in 1986 am fost informati tarziu, dupa 8-10 zile, ca la Cernobal se intamplase o catastrofa cu repercursiuni grave ajunse pana in zilele noastre. Cine conducea atunci URSS-ul si cine conduce RPC acum? Da, partidul comunist. De cine a fost si e condusa Romania de 30 de ani? Zeci de ani ne-au furat, ne-au mintit si noi i-am votat. Ma gandesc la mortii revolutiei, la Duminica Orbului, la fenomenul Piata Universitatii, la Mineriade si la o alta Stare de Urgenta, la caderea economica a anilor ’90, la pomeni electorale si alegeri cu desfasurari si finaluri cel putin dubioase; ma gandesc la intrarea in NATO si UE, la criza economica 2008-2010, la anii de guvernare a tarii de catre struto-camilele ( injghebate contra-naturii ) sub denumirile de Alianta DA si USL, la guvernarea extrem de toxica a PSD Dragnea si la referendumul pentru familie, la Constitutiile Romaniei facute pe genunchi si votate la coltul blocului pe repede inainte, toate acestea si multe altele acceptate de un popor ingenuncheat, prostit si dus in deriva cu acceptul activ sau pasiv al acestuia, tocmai iesit din grota socialismului multilateral dezvoltat.

Ma gandesc la fabricile inchise pe motiv ca erau mormane de fier vechi; ma gandesc la cum au fost privatizate si apoi taiate si vandute pe bucati pentru imbogatirea unor securisti si fosti nomenclaturisti. Ma gandesc la vinderea resurselor naturale, inclusiv a pamanturilor pe comisione grase. Ma gandesc la defrisarea barbara a padurilor, la furtul acestora, la incendiile de proportii din Portugalia, Australia si alte tari. Ma gandesc la oamenii care continua sa se omoare intre ei, la oamenii care schingiuie si omoara animale. Ma gandesc la dezastrul si toate aceste mizerii ordinare facute de urmasii PCR-ului, in complicitate tacita cu populatia indiferenta. Ma gandesc la cum se comporta Partidul totalitar care intotdeauna a ascuns gunoiul sub pres, negand orice fel de greseala ori de monstruozitate impotriva propriului popor si a propriilor membri care aveau curajul de a arata lumii intregii adevarata fata a ciumei rosii, galbene, albastre, verzi si de orice alta culoare politica. Chiar, voi la ce va ganditi fiecare in domiciliara voastra inchisoare?

Astazi a fost cald si mi-a intrat o musca in casa, am lasat-o, n-am omorat-o, chiar m-a bucurat vizita ei. Am privit indelung zborul ei zapacit prin camera si m-am bucurat ca, in singuratatea mormantala, am avut cu cine vorbi. I-am explicat si ei cum merg treburile. I-am vorbit despre faptul ca mor oameni ( cu afectiuni grave la inima, ficat, etc. si chiar aflati in faza de cancer ) loviti de COVID-19 si s-a comportat de-a rasu’-plansu’, zapacindu-se si mai mult. Apoi, dupa ce a asistat la programul meu de poezie, s-a bucurat. La astea m-a gandesc dupa nici nu mai stiu cate zile de izolare. S-a inserat si acum ma gandesc, apropos de toate cele de mai sus ganduri, la faptul ca se va trece la ora de vara ( sic! ), vara pentru fortele militare aflate in strada pentru binele nostru, pentru sanatatea natiei; si ma mai gandesc la ce vara vor avea medicii din prima linie a frontului, medici care lupta cu ( pan )epidemia fara a o protectie reala si fara vreun ajutor concret din partea politicienilor raspunzatori cu totii pentru felul in care a ajuns planeta. Inca n-am aflat concret la ce se gandeste clasa politica, dar banuiesc. Stiu ca medicii se gandesc cu teama la vietile noastre si la vietile lor aflate intr-un real si grav pericol. Si, daca vreti, nu stiu la ce se gandeste fiinta microscopica numita coronavirus. De musca nici nu mai am indoieli ca se gandeste si ea la ceva, la ce-o intereseaza. La ce as mai putea sa ma mai gandesc si asupra a ce sa mai meditez, dincolo de poezie si de oameni?

Ma gandesc si la copiii ce au ajuns la capatul rabdarii de atata stat in case, dar si la parintii acestora care au ajuns la fundul bugetului familial si nu intrevad niciun viitor in ceea ce priveste familia intretinuta. Dincolo de derularea acestui film al vietii, privesc in zare de unde se zareste galopand spre noi o si mai dezastruoasa criza- cea economica, mai distrugatoare de vieti si destine chiar si decat acest virus nenorocit sosit pe-un cal galben din imensa China. Ma gandesc ca nu voi mai merge la vot, daca vor mai fi alegeri! Acum a spart buboiul si din toata mizeria asta poate invatam sa pretuim grija si dragostea fata de planeta, fata de mediu, fata de animale; poate ca invatam ca nu numai materialul este esential in viata unui om, ca spiritul conteaza pentru a deveni si a fi; poateintelegem ca credinta in Dumnezeu- cel pe care acum, la greu, il inploram sa ne salveze, e cea mai importanta si, nu in ultimul rand, poate invatam sa ne ajutam si sa ne iubim cu adevarat! Despre astea toate sunt, in esenta, gandurile mele. M-am saturat si vreau sa ma gandesc la oameni, la poezie, la frumoasa noastra patrie, la Terra si la bestiile care le-au distrus!