Cercetare IPP: Serviciile publice locale

De Frimu Ghinea 23 Mai 2013, 12:53 Romania
Institutul pentru Politici Publice cere autorităţilor publice centrale - Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - să explice public cât mai curând când va prezenta un proiect de lege/de hotărâre de Guvern conţinând viziunea Guvernului despre dezvoltarea regională viitoare din care să rezulte cum propune să se administreze serviciile publice locale cu impact direct asupra calităţii vieţii românilor.

Prezentam in continuare comunicatul de presa dat publicitatii de IPP cu privire la cercetarea efectuata referitor la parametrii de cost şi calitate în furnizarea serviciilor publice locale din România:

Puţin peste jumătate din populaţia României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care deja s-au contractat aprox. 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale).

Investiţii comparabile ca volum financiar se aşteaptă şi pentru restul de peste 8 milioane de români, preponderent din mediul rural, în perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, aceasta fiind – în opinia Institutului pentru Politici Publice, miza reală a procesului de regionalizare care se pregăteşte în acest an în România.
 
În medie, 250 de milioane de euro a accesat un judeţ în actualul exerciţiu financiar european dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă – canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste 10 miliarde de euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007 – 2013).

Din diferite motive, centrale şi locale, nu s-au implementat proiecte peste tot în ţară dar banii care se estimează a se accesa într-o regiune pentru finanţarea serviciilor locale importante se ridică la aprox. 1,5 miliarde euro.

În raport cu aceste sume importante, considerăm că este dreptul oricărui cetăţean să fie informat în această perioadă, înainte să i se ceară se participe la  alegerile pentru structurile regionale (cum de altfel Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ne şi spune că se va întâmpla în Decembrie 2013) despre: câte şi care dintre aceste servicii vor rămâne subordonate primăriilor, respectiv care vor fi preluate în coordonare/ subordonare de noile structuri regionale, câte din cele recent subordonate consiliilor judeţene vor forţa păstrarea judeţelor între viitoarele paliere administrative?

Atragem atenţia că alte ministere – de exemplu Ministerul Sănătăţii, prin proiectul de reorganizare supus acum o lună consultării publice, propune deja o nouă schemă de subordonare ierarhică la nivel local, astfel că Ministerul Dezvoltării Regionale pare a fi pus în faţa faptului împlinit şi chiar depăşit de demersurile deja iniţiate în diferite sectoare în privinţa regionalizării.

Tema regionalizării/a reorganizării teritorial – administrative a ţării este omniprezentă astăzi în discursurile politice, tratându-se, din punctul de vedere al Institutului pentru Politici Publice (IPP), subiecte superficiale (unde vor fi capitalele regiunilor, cum se va numi conducătorul regiunii, cum să se numească regiunea în sine) în loc să se discute despre cum va creşte efectiv calitatea serviciilor publice furnizate în plan local, implicit despre cum se vor optimiza actuale modele de subordonare şi control (în prezent foarte diferite de la un judeţ la altul) în cadrul managementului acestor servicii locale.

În salubritate, investiţiile făcute de administraţia locală (primăriile, până în acest moment, fiind responsabile de serviciu) au fost foarte modeste, tariful rămânând, şi din raţiuni electorale, foarte redus.

Peste 40% din populaţia ţării, aflată mai ales în mediul rural, continuă să nu beneficieze de acest serviciu. În viitorul exerciţiu financiar se aşteptă investiţii importante pe care însă le vor gestiona Consiliile judeţene. Un proiect actual pentru managementul integrat al deşeurilor într-un judeţ are, în medie, un buget de 30 milioane de euro.

În total, până în prezent s-au contractat peste 950 de milioane de euro pentru 37 de judeţe - câştigătoare de proiecte europene, proiectele fiind în derulare, în acelaşi timp investiţii consistente aşteptându-se în anii următori.

Paradoxală este situaţia, astăzi falimentară, a serviciului de termoficare gestionat de primăriile de municipii. Din ce în ce mai mulţi români se debranşează (doar 30% din populaţia din mediul urban mai este branşată la reţeaua de termoficare centralizată) şi totuşi autorităţile locale preferă să beneficieze mai departe de fondurilor guvernamentale (din Fondul de rezervă) în valoare totală de peste 100 milioane de euro.

Din faptul că numai 6 municipii şi un judeţ au accesat proiecte prin POS Mediu pentru eficientizarea sistemelor de încălzire urbană (în total aprox. 200 de milioane de euro), rezultă că autorităţile locale nu sunt interesate să îşi asume responsabilităţi ca să oprească risipa de resurse publice, ci vor aştepta în continuare, comod, să li se transfere fonduri din plan central.

În privinţa alimentării cu apă/canalizare, procentul populaţiei cu acces la serviciu este în continuare foarte mic în raport cu cel al altor state membre UE: 55% dintre români au acces la sistemul de alimentare cu apă şi 45% la canalizare.

În total au fost contractate până în prezent aprox. 2,8 miliarde euro pentru proiectele de alimentare cu apă/canalizare, un proiect structural pentru un judeţ fiind, în acest exerciţiu financiar, în medie de 90 milioane de euro. Majoritatea judeţelor au finalizate/în implementare asemenea proiecte, cu excepţia judeţelor Ialomiţa, Sălaj şi Vaslui.

Infrastructura de drumuri a reprezentat în acest exerciţiu financiar 2007 – 2013 prioritatea absolută a autorităţilor locale (Consiliile Judeţene fiind principalele eligibile). Singurul Consiliu Judeţean care nu a accesat fonduri din Programul Operaţional Regional pentru drumuri a fost Braşovul.

Volumul total al fondurilor contractate până în prezent se ridică la aprox. 700 milioane euro, media unui proiect judeţean de reabilitare a infrastructurii de drumuri fiind de 6,6 milioane de euro.

Municipiile Bacău, Oradea, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Târgovişte, Craiova, Galaţi Târgu Jiu, Târgu Mureş, Piatra Neamţ şi Tulcea (în total aprox. 120 milioane de euro) au accesat bani pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.


 

Autor Frimu Ghinea 23 Mai 2013, 12:53 Romania
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate