Vântul schimbării

De Cristian Banu 12 Mai 2011, 23:15 Politica
Senatorul PSD Cătălin Voicu stă deja de un an de zile în arest. Încasările din TVA cresc în continuare, deşi în mod normal efectul majorării acesteia în vara trecută ar fi trebuit să dispară. Liga Profesionistă de Fotbal nu a reuşit să vândă decât trei din cele 9 pachete TV. Celebrul Sorin Ovidiu Vântu a fost arestat pentru 29 de zile şi sunt şanse ca acest termen să tot fie prelungit pe modelul „Voicu”. Escrocii Dinel Staicu, Necolaiciuc sau Nicolae Popa au fost repatriaţi. Şeful SRI Alba a fost arestat.

Aparent, între aceste ştiri nu există nici o legătură. Şi totuşi… Sunt tot atâtea semne că „sistemul” nu mai funcţionează ca înainte, în nici unul din domeniile pe care le controla: politică, afaceri, instituţiile statului.

Arestarea senatorului PSD a fost prima breşă importantă în „sistem”. Cătălin Voicu, Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii DNA pentru corupţie. Procesul a început în 14 iulie 2010, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Senatorul Cătălin Voicu, aflat în arest preventiv din 30 martie 2010, este judecat pentru trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie.

Florin Costiniu, fost preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală a instanţei supreme, este judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, Costel Căşuneanu, asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacău, pentru cumpărare de influenţă, iar Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie. Aceştia au fost şi ei arestaţi preventiv, dar în 13 aprilie 2010 au fost puşi în libertate. Cătălin Voicu era unul dintre cei care „rezolvau” problemele cu Justiţia ale politicienilor şi nu numai.

Procurorii Ministerului Public au cerut arestarea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, după ce fusese reţinut pentru 24 de ore. Judecătorii au decis să dea curs cererii procurorilor. Sorin Ovidiu Vântu este acuzat de favorizarea fugii din ţară a lui Nicolae Popa, fostul director al Gelsor. De numele lui Sorin Ovidiu Vîntu sunt legate dosare complexe din justiţie – prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, a Fondul Naţional de Acumulare şi a Băncii de Internaţionale de Dezvoltare. Vîntu a reuşit să scape de orice acuzaţie.  A ajuns în faţa justiţiei într-un singur dosar, cel al prăbuşirii BID. Condamnarea a venit însă, după ce faptele s-au prescris. Sorin Ovidiu Vîntu era „producătorul” de cash al sistemului.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara l-au reţinut pe locotenent colonelul SRI Ioan Târnu, directorul biroului Alba, care a ajutat un grup de 23 de inculpaţi, cercetaţi în stare de arest preventiv, constituiţi într-un grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea de furturi de utilaje din state ale Uniunii Europene. Valoarea estimată a prejudiciului este de 4.500.000 euro.

În cursul cercetărilor s-a stabilit că activitatea infracţională a membrilor grupării a fost sprijinită de către inculpaţii TARNU IOAN, locotenent-colonel, şeful Direcţiei Judeţene de Informaţii Alba şi SCHIAU LIVIU, subcomisar de poliţie la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba-Iulia. Ei asigurau „protecţia” operativă „băieţilor deştepţi”.

LPF este poate unul dintre cele mai bune exemple de „haiducie”. Banii din TV sunt probabil singurii bani „albi” din fotbalul românesc. Au profitat de o conjunctură specială – boomul economic din 2008 şi concurenţa RCS-Romtelecom şi au obţinut sume record pentru drepturile TV. Sume mult prea mari pentru realitatea fotbalistică. Costi Mocanu, şeful ProTV, estima că preţul corect pentru un meci de fotbal ar fi de 60.000 euro. Asta ar însemna 2.000.000 de euro pe an pentru a transmite un meci pe etapă, şase milioane pentru 3 ani. Asta înseamnă că, totuşi, LPF a luat între de două şi de trei ori mai mult decât merită. Motorul fiind aceeaşi concurenţă RCS-Romtelecom.

Cu banii din 2008, LPF şi cluburile de fotbal nu au făcut nimic. Performanţele au început să lipsească, de spectacol nu prea mai poate fi vorba iar din branduri puternice precum Steaua, Dinamo, Poli Timişoara sau Universitatea Craiova s-a ales praful. Circul penibil generat de preşedinţii cluburilor a distrus totul.

Explicaţia creşterii încasărilor din TVA stă, printre altele, şi în arestările din vămi. E un semn că autorităţile fiscale încep să-şi facă datoria. De altfel, nenumărate ştiri arată că, de la începutul anului s-au înmulţit controalele, de orice fel. ITM, Garda Financiară, Mediu & celelalte şi-au înteţit activitatea. Costul conformării cu legislaţia creşte. Şi este normal să fie aşa.

De la an la an, şurubul se strânge şi rămân pe piaţă numai firmele care într-adevăr pot face faţă unui mediu concurenţial, respectând legislaţia. Nişa economică ce alimentează financiar sistemul se îngustează de la an la an, iar criza economică a avut darul de a accelera procesul.

Aceşti oameni au trăit într-o lume a lor, încurajaţi de nişte bani nemunciţi, cheltuiţi aiurea de fraieri. În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană. De atunci, regulile jocului se schimbă. Mai lent la început, mai accelerat din cauza crizei, dar ne apropiem de modelul Occidental de a face afaceri.

Trecerea în rezervă, pensionarea şi chiar trimiterea în instanţă a multor generali din serviciile secrete şi şefi din magistratură au făcut posibilă venirea unei noi garnituri de şefi în unele instituţii şi acset fenomen a dus şi la o schimbare de mentalitate.


 

Autor Cristian Banu 12 Mai 2011, 23:15 Politica
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate