Soricelul -strica tot- si piticii cei netoti
De Cezar A. Mihalache
Oricât ar fi de searbada, politica dâmboviteana are macar un element central: „ce iese din pisica, tot soareci manânca!”. si totusi, guzganii sunt cei ce au ajuns sefi peste sectia de deratizare politica, din subiecti de regurgitare ai reflexului Urban-popular (ne)conditionat de deratizare, acestia transformându-se în marionetele ecarisajului de maidanezi si „coioti” politici.
Asa stau lucrurile si cu noile acronime lansate la umbra Cotrocenilor peste naluca unei ratiuni ce-si doarme somnul fara de ratiune. Iar monstrii apar de pretutindeni. Din zânzania „Albei ca zapada”, nume ironic pentru o politica patata, din Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, din partidul lui Dan Diaconescu, „direct si popular” modelat dupa freza cetateanului turmentat-înfometat, din „partidele” albelor tuciurii ori înnegrite, ale celor cu spirit de cazon butaforic si a altor variante de pitici ce se gudura pe lânga poalele licuriciului-sef.
Or, aparitia celui mai guzgan dintre pitici, suspect de potrivita chiar în preajma relansarii campaniei de bricolaj a sperantei electorale din punga verde, destinata electoratului matur, si cea portocalie, cu rechizite si penare, pentru copii electoratului matur, nu putea sa nu dea nastere la speculatii. Caci, dintr-un PP-MT (al maghiarilor din Transilvania) si un PP-DD (evident, direct!), înalbit pe la marginile maselor otevist-tuciurii cu solutia „populara” a neluatei cu acte la OSIM (deocamdata) a „miscarii populare”, toti acestia, dimpreuna cu surata dintâi nascocita, „Alba ca zapada”, dolodoata ce doarme pe patul de cuie al nerecunostiintei, nu pot da nastere în cele din urma decât tot la formatiunea de drept a lui „zeus”. A lui „zeus” de la Cotroceni, nu a fiicei trimisa din Olimpul decazut al politicii în mahalaua marcilor cu nume de formatiuni de lepadat.
Desigur, plecând de la vremurile de sub „dictatura luminata” a lui Traian cel zelos laudat de Elena („ministareasa-multiplu”, aflata pe cale de a transforma, nu doar Bucurestiul, ci si tara într-o „Troia” supus asezata sub tocul cui al „providentei” cu brand de cârnati de Plescoi), firesc ar fi fost ca la OSIM sa fie francata sub timbrul sec (de marca, nu de sticla!) formula PP-TB. Ar fi fost mai simplu si ar fi rezolvat lucrurile fara a se mai fi consumat atâta energie pe scenarii si jocuri de glezne în preludii. Dar marinarului asa-i place: pe dupa cires, pe dupa catarg. Si, mai agârt, si pe dupa tara…
Totusi, ar mai fi un detaliu… Politicianul, oricât de neghiob ar fi, e mult prea orgolios, chiar si cel verde-portocaliu (unul „smart”, altul mecanic), pentru a accepta sa se resapeze, fie si provenit din PDL, într-o formatiune de dama înscrisa la OSIM de fiica presedintelui.
E evident, dara, ca „miscarea populara” este doar o diversiune a diversiunii…
Dovada si fisa de înregistrare la OSIM, unde numele marcii a fost lipsit, din ignoranta sau dezinteres, de definitia ei grafica ori culoarea specifica. Fie portocaliul mucegait, fie verdele „sparanghel” din lozinca lui „Smart and right” (acel slogan de conjunctura, creat si aruncat maselor, ce întâmplare!, înaintea descalecarii lui „PP-TB” în odaia ovala a unchiului Sam).
P.S.
În povestea cu pricina, „Alba ca zapada”, fie ea si narata politic de un personaj ce motaia la ceas de minister pe patul de cuie al filosofului ratat, nu era vorba de nici un soricel. Si totusi, Cotrocenii l-a introdus în trista realitate pe care o traim politic si pe acesta. Si cum altfel, decât tot pe sub fustele „miscarii” populare. E drept, n-avem înca toti piticii. Avem un PP-DD, smenar si aparent nataflet, un PP-MT, morocanos precum popa la poarta, ar mai fi, deja!, si unul mai negricios în asteptare, si unul nervos, cu ochii la traista… Îi avem dara cam pe toti (iar de nu, oricum sunt pe drum). Dar nu pentru jocul real, ci tot pentru cacealmaua basesciana.
Asa stau lucrurile si cu noile acronime lansate la umbra Cotrocenilor peste naluca unei ratiuni ce-si doarme somnul fara de ratiune. Iar monstrii apar de pretutindeni. Din zânzania „Albei ca zapada”, nume ironic pentru o politica patata, din Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, din partidul lui Dan Diaconescu, „direct si popular” modelat dupa freza cetateanului turmentat-înfometat, din „partidele” albelor tuciurii ori înnegrite, ale celor cu spirit de cazon butaforic si a altor variante de pitici ce se gudura pe lânga poalele licuriciului-sef.
Or, aparitia celui mai guzgan dintre pitici, suspect de potrivita chiar în preajma relansarii campaniei de bricolaj a sperantei electorale din punga verde, destinata electoratului matur, si cea portocalie, cu rechizite si penare, pentru copii electoratului matur, nu putea sa nu dea nastere la speculatii. Caci, dintr-un PP-MT (al maghiarilor din Transilvania) si un PP-DD (evident, direct!), înalbit pe la marginile maselor otevist-tuciurii cu solutia „populara” a neluatei cu acte la OSIM (deocamdata) a „miscarii populare”, toti acestia, dimpreuna cu surata dintâi nascocita, „Alba ca zapada”, dolodoata ce doarme pe patul de cuie al nerecunostiintei, nu pot da nastere în cele din urma decât tot la formatiunea de drept a lui „zeus”. A lui „zeus” de la Cotroceni, nu a fiicei trimisa din Olimpul decazut al politicii în mahalaua marcilor cu nume de formatiuni de lepadat.
Desigur, plecând de la vremurile de sub „dictatura luminata” a lui Traian cel zelos laudat de Elena („ministareasa-multiplu”, aflata pe cale de a transforma, nu doar Bucurestiul, ci si tara într-o „Troia” supus asezata sub tocul cui al „providentei” cu brand de cârnati de Plescoi), firesc ar fi fost ca la OSIM sa fie francata sub timbrul sec (de marca, nu de sticla!) formula PP-TB. Ar fi fost mai simplu si ar fi rezolvat lucrurile fara a se mai fi consumat atâta energie pe scenarii si jocuri de glezne în preludii. Dar marinarului asa-i place: pe dupa cires, pe dupa catarg. Si, mai agârt, si pe dupa tara…
Totusi, ar mai fi un detaliu… Politicianul, oricât de neghiob ar fi, e mult prea orgolios, chiar si cel verde-portocaliu (unul „smart”, altul mecanic), pentru a accepta sa se resapeze, fie si provenit din PDL, într-o formatiune de dama înscrisa la OSIM de fiica presedintelui.
E evident, dara, ca „miscarea populara” este doar o diversiune a diversiunii…
Dovada si fisa de înregistrare la OSIM, unde numele marcii a fost lipsit, din ignoranta sau dezinteres, de definitia ei grafica ori culoarea specifica. Fie portocaliul mucegait, fie verdele „sparanghel” din lozinca lui „Smart and right” (acel slogan de conjunctura, creat si aruncat maselor, ce întâmplare!, înaintea descalecarii lui „PP-TB” în odaia ovala a unchiului Sam).
P.S.
În povestea cu pricina, „Alba ca zapada”, fie ea si narata politic de un personaj ce motaia la ceas de minister pe patul de cuie al filosofului ratat, nu era vorba de nici un soricel. Si totusi, Cotrocenii l-a introdus în trista realitate pe care o traim politic si pe acesta. Si cum altfel, decât tot pe sub fustele „miscarii” populare. E drept, n-avem înca toti piticii. Avem un PP-DD, smenar si aparent nataflet, un PP-MT, morocanos precum popa la poarta, ar mai fi, deja!, si unul mai negricios în asteptare, si unul nervos, cu ochii la traista… Îi avem dara cam pe toti (iar de nu, oricum sunt pe drum). Dar nu pentru jocul real, ci tot pentru cacealmaua basesciana.
Autor Cezar A. Mihalache
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu