Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile)

De Redactia 08 Iunie 2014, 11:39 Magazin
Traditii si obiceiuri identificate si promovate în cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura si tainele pâinii”, derulate de Russenart Communications si Gold Maya. Pogorârea Sfântului Duh este, împreuna cu sarbatoarea Pastelui, cea mai veche sarbatoare crestina. Amplitudinea ei se datoreaza si Mosilor de vara, sarbatoare care precede Duminica Rusaliilor. Cu aceasta sarbatoare se încheie perioada sarbatorilor pascale.

Suprapunându-se peste sarbatoarea populara a Rusaliilor, este foarte dificila diferentierea obiceiurilor si practicilor crestine de cele precrestine.

De aceea, în cultura si traditia româneasca, exista trei tipuri de obiceiuri si practici populare de Rusalii: arhaice, precrestine si agrare.

Obiceiuri agrare – Încununarea Boului
Conform folcloristului Clemente Constandin, în Tara HaTegului se desfaSura un obicei estival în cadrul nedeii de Rusalii conform caruia gospodarii împodobeau cel mai frumos animal de munca cu o cununa de flori de camp culese de flacai dimineaTa pe roua si împletita de batrînii satului.

Pornind din capatul satului, zece barbati voinici purtau pe ulita 10 perechi de boi împodobiti cu flori între coarne si cu clopote de tabla. În fruntea lor mergea boul cel mare, ”mirele”, împodobit cu cununa, flancat de o parte si de alta de calareti. În chiotele multimii, convoiul strabatea drumul pana la curtea celui mai de seama gospodar.

În curtea acestuia, mirele-bou era învârtit de jur-împrejur si era îmbiat sa-si înmoaie botul într-o farfurie plina de grâu. Gospodarul arunca apa peste el si peste multime, în timp ce flacaii dadeau glas unor strigaturi, precum: ”Sa cresti grâu la noi/ Pâna-n coarne la boi/ Sa stai la secerat/ Ca mândra la sarutat”.

Apoi cununa era luata de pe fruntea boului si asezata pe peretele dinspre rasarit al grajdului pâna anul viitor.

Acest ritual se petrecea în trecut în mai multe sate din Tara Hategului, prelungindu-se de-a lungul verii, pâna la sfârsitul muncilor agricole.

Obiceiuri precrestine – Cultul Stramosilor
Conform cultului stramosilor, exista credinta ca, din Joia Mare pâna la Rusalii, spiritele mortilor umbla printre cei vii si asteapta sa primeasca de pomana. De aceea, pentru a le îmbuna si pentru a le determina sa se întoarca în mormânt, mormintele sunt curatate si împodobite cu flori si frunze; în unele regiuni se pune usturoi la fiecare cruce de pe morminte.

În Teleorman a ramas obiceiul ca în dimineata de Rusalii sa fie culese frunze de nuc, sa fie sfintite la biserica si sa se presare de acasa pâna la cimitir.

În Muntenia, în strânsa legatura cu cinstirea mortilor, în ziua de luni dupa Rusalii, crezându-se ca sufletele acestora au ostenit se mai pastreaza obiceiul spalatului copiilor pe picioare. În acest obicei, exista o legatura între mila crestina fata de suferinta fizica, cinstirea mortilor prin milostenie si smerenia învatata de la Iisus.

Femeile pregatesc un pasat de porumb (boabe de porumb râsnite mare si fierte în lapte) pe care îl pun în strachini de lut împodobite cu flori si fructe si le împart pentru pomenirea mortilor. Alaturi de strachini se împart si oale de lut, în care se pune apa rece si proaspata de la fântâna.

În satele din Teleorman se impart strachini cu orez cu lapte, grâu cu lapte sau colarez.

Unele dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.
 
Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Obiceiuri arhaice – Rusaliile (Rusalcelor)
In traditia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. Tot credinta populara spunea ca cel caruia i-au fost luate mintile pentru ca a privit la dansul Ielelor, poate fi vindecat numai de „calusari" pentru ca ei aveau puterea de a vindeca si de a alunga aceste spirite.

De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, în sambata si duminica Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei sau de nuc.

Russenart Communications

 

Autor Redactia 08 Iunie 2014, 11:39 Magazin
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate