Elevii pregătiti de noul an scolar, bugetul educatiei nu!

De A.Frangu 17 Septembrie 2013, 00:24 Invatamant
Alianta Natională a Organizatiilor Studentesti din România (ANOSR) si  Consiliul National al Elevilor(CNE) îsi exprimă îngrijorarea că desi elevii s-au întors azi pe băncile scolii cu speranta că vor avea cadre didactice bine pregătite, săli de clasă echipate cu aparatură modernă si sprijin din partea statului pentru cei cu probleme financiare, asteptările lor nu vor putea fi atinse nici în acest an din cauza bugetului mic alocat pentru educatie.

Cu toate că Legea Educatiei Nationale prevede faptul că bugetul anual pentru educatie trebuie să fie de minim 6% din PIB, valoarea acestui procent, în acest an, este de doar 3,6%, conform Raportului Bugetului 2013, lucru care situează România printre ultimele tări din Europa în raport cu investitia în educatie.

Conform datelor Eurostat, în anul 2010 România s-a aflat la coada clasamentului UE în ceea ce priveste valoarea finantării per elev. Chiar si asa, valoarea costului standard per elev/prescolar/ an, principala componentă a salariilor învătătorilor si profesorilor, a scăzut din 2010 până în 2013 de la 2857 de lei la 2420 de lei.

Astfel, salariile profesorilor din România sunt chiar de zeci de ori mai mici decât salariile profesorilor din alte state din Europa, care au ales să investească în educatie si să o trateze ca prioritate natională.

Conform unor date furnizate de FSLI, un profesor debutant câstigă în România un salariu mediu brut de 233 de euro, în timp ce aceleasi salarii ajung în Austria, Marea Britanie si Italia la aproape 2000 de euro, în Spania si Germania la aproape 3000 sau în Luxemburg la aproape 5000. Prin urmare, este evident motivul pentru care numărul tinerilor cu vocatie pentru meseria de dascăl care îsi doresc să intre în sistemul de învătământ scade de la an la an, locul acestora fiind suplinit de către tineri mai slab pregătiti care aleg să se multumească cu aceste salarii.

În acest an, procentul de candidati înscrisi la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar care au luat note între 7 si 10, conditie necesară pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, a fost de doar 49,17%.

Posturile neocupate au fost acoperite de suplinitori care nu au reusit să atingă pragul minim de nota 7. Calitatea slabă a cadrelor didactice afectează dramatic calitatea actului educational, lucru reflectat cel mai bine de rezultatele dezastruoase de la examenele de bacalaureat din ultimii ani.

Anul acesta procentul de promovabilitate a fost de doar 56,4%, lucru ce denotă că aproape jumătate dintre absolvenții de liceu din acest an nu au fost suficient de bine pregătiti la finalul liceului.

Cât despre aparaturi moderne care să transforme orele în adevărate experiente interactive de învătare, majoritatea scolilor sunt departe de acest ideal, abia reusind să acopere cheltuielile minime pentru serviciile de întretinere a sălilor de clasă si a materialelor clasice de studiu.

În ceea ce priveste sprijinul pe care statul îl acordă elevilor din familii sarace, valoarea mică a alocatiei scolare (42 de lei) sau a bursei de ajutor social (sub 100 de lei in majoritatea oraselor), cumulată cu problemele din ultimul an în ceea ce priveste decontul cheltuielilor de transport pentru studentii navetisti, au daterminat un număr impresionant de elevi să abandoneze scoala din cauză că părintii nu îsi permit să acopere toate cheltuielile necesare întretinerii lor pe băncile scolii.

România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar din UE, valoarea acesteia ajungând în 2011 la 17,5%, în timp ce media UE a fost mai mai mică cu patru procente, conform Eurostat.

În concluzie, nu ar trebui să ne surprindă faptul că 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor, acelasi procent de populatie având o părere proastă si foarte proastă despre scoala românească, conform unui studiu IRES.

Consiliul National al Elevilor(CNE) solicită Guvernului acordarea a 6% din PIB pentru educatie. În prezent, sistemul educational preuniversitar necesită o crestere a finantării pentru a fi posibilă revizuirea programei scolare, dotarea tehnică a unitătilor de învătământ, formarea tinerilor pentru piata muncii si asigurarea unor conditii si servicii sociale favorabile, precum burse, alocatii scolare si programe de consiliere si orientare în carieră.

Printre prioritătile de finantare si evaluare ale sistemului se află si ecolile tehnologice, care nu dispun de infrastructura necesară pregătirii elevilor pentru piata muncii si care, de cele mai multe ori, nu oferă absolvenitilor cadrul necesar accederii în câmpul muncii.

În învăţământul tehnologic, datorită schimbărilor frecvente a modulelor şi a programei şcolare, elevii şi profesorii sunt bulversaţi şi demotivaţi, de aceea reprezentanții elevilor doresc ca această filieră să se axeze pe o formarea de competenţe vizibilă ulterior pe piaţa muncii.

“Subfinantarea sistemului educational afectează prezentul si viitorul societătii românesti. Consecintele sunt grave si multiple, atât în ceea ce priveste dezvoltarea personală si profesională a elevilor, cât si oportunitătile pe care acestia le vor avea în viitor. Educatia este considerată ca fiind o prioritate natională, însă nu a fost tratată corespunzător. Trebuie să ne conformăm normelor europene, iar cresterea finantării pentru educatie reprezintă calea spre dezvoltarea unui sistem adaptat nevoilor socio-economice actuale”. Iulia-Flavia MIRON, presedinte CNE

”Din păcate, problemele legate de slaba finantare a educatiei nu afectează doar studentii si universitătile, ci afectează deopotrivă elevii si profesorii din licee, gimnazii, scoli primare sau grădinite, care resimt îndeaproape efectele unui buget insuficient. O pregătire slabă a elevilor le aduce acestora dificultăti în adaptarea la cerintele universitătilor, lucru ce a dus la situatia în care foarte multi studenti abandonează încă din primul an de studiu, asta fără să mai tinem cont de numărul mare de elevi care nici măcar nu au sansa înscrierii la facultate din cauza părăsirii scolii cu mult înainte de absolvire.

Constatăm cu dezamăgire că actuala generatie de elevi este condamnată la încă un an de sacrificiu datorat dezinteresului guvernantilor fată de investitia în educatie, lucru care pune sub semnul întrebării responsabilitatea cu care guvernantii tratează viitorul tinerei generatii si implicit, viitorul României.” - Mihai Dragos, presedinte ANOSR.


 

Autor A.Frangu 17 Septembrie 2013, 00:24 Invatamant
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate