Ziua Internaţională a Filosofiei la Biblioteca Judeţeană. Interviu cu Oana Gheţu, profesor gradul I, Liceul Teoretic Mihail Sebastian

De prof. Ionel Lazarica 18 Noiembrie 2014, 23:22 Interviu

Care sunt premisele acestei manifestări ce pare a fi inedită în peisajul cultural actual? Când a fost sărbătorită prima dată Ziua Internaţională a Filosofiei?

20 noiembrie 2014-Ziua Internationala a Filosofiei. Probabil va intrebati de ce o astfel de zi. Este, cu siguranta, un prilej sa ne amintim spuse ale marilor filosofi, dar mai ales, sa reflectam asupra unor mari teme: dreptate, libertate, morala, timp sau Dumnezeu.
Ziua Internationala a Filosofiei a fost celebrata pentru prima data in anul 2002, la initiativa UNESCO. Dorinta a fost aceea de face filosofia mai populara, mai accesibila. In plus, filosofia permite dialogul real, schimbul de idei si fructificarea acestora in planul cunoasterii, moralei, sau chiar in viata de zi cu zi. Filosofia nu este neaparat romaneasca, franceza, sau greaca. Filosofia este universala si reclama o atitudine specifica.

Ce obiective v-aţi propus, atunci când aţi hotărât să organizaţi această activitate?

Nu sunt importante obiectivele imediate, ci cele pe termen lung. Filosofia nu se invata doar in clasa a XII-a in clasa, ci necesita o pregatire, o disponibilitate. In mod evident, nici dupa liceu nu se incheie. Imi doresc ca preocuparea pentru sine a fiecarui elev sa ramana permanenta. Filosofia, alaturi de alte ramuri ale cunoasterii umane, raspunde unor exigente evidente: cunoastere de sine, pregatirea pentru momente dificile ale vietii, raspunde unor preocupari privind problemele sociale, pregateste elevul prin arta dialogului sa faca fata dezbaterilor firesti in care va fi actor.

Care sunt liceele invitate şi în ce constă activitatea elevilor participanţi?

Liceul „George Vâlsan” Făurei si Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”. Initiativa de marca aceasta zi , alaturi de elevii mei, alaturi de colegi, dateaza de cativa ani. Intentionam sa o transformam intr-un prilej de intalnire intre idei. Elevii sunt extrem de dornici sa cunoasca, sa dezbata, sa se afirme. Vor aborda teme precum sensul vietii, dialogul platonician, problematizarea in filosofie si vor evidentia contributiile unor filosofi romani precum Blaga, Eliade, Noica, sau Nae Ionescu.

Vor exista teme de discuţie prestabilite, sau fiecare va aborda un subiect preferat?

Temele alese de elevi sunt cele mai des discutate, cele care le suscita interesul si ii atrage. Legatura cu orice cunostinta anterioara a elevului este esentiala. Face conexiuni, are intuitia sau chiar revelatia unor adevaruri nebanuite.

Înainte de a încheia, ce puteţi spune despre apetenţa elevilor de astăzi pentru disciplinele socio-umane în general şi filosofie în special? Ce rol credeţi că au aşa-zisele valori ale societăţii de consum în abordarea temelor profunde de reflecţie?

Starea actuala a civilizatiei naste o anumita stare de lucruri. Jean Baudrillard arata ca nevoia este inlocuita cu ceea ce se numeste consum.Nu e societatea care produce, este societatea care consuma. Filosofia, ca preocupare pentru om si esenta, scop, lupta sa ramana vie. Ziua Internationala a Filosofiei urmareste trezirea , fie si pentru o clipa din atipire, din „somnul ratiunii”.

Am ajuns la concluzia că la un elev apreciem cum gândeşte asupra a ceea ce ştie. La şcoală aprecierea unui elev se face prin măsurare, iar forma principală de măsurare este nota. La filosofie apar şi elemente care nu pot fi măsurate. Un exemplu des întâlnit de întrebare în rândul elevilor este Avem nevoie de filosofie? Profesorul va nota întotdeauna creativitatea şi originalitatea. Profesorul va nota cum gândeşte elevul. Nu este suficient ca elevul să îşi însuşească cunoştinţele. El trebuie să coreleze, să analizeze, să sintetizeze .

Lecţia de filozofie trebuie să fie flexibilă, să fie bazată pe dialogul profesor-elev. Rousseau recomanda ca profesorul să îl apropie pe elev de problemă şi să îl lase să răspundă singur, să nu înveţe ştiinţa, ci să o găsească.

Am putea spune că predarea şi învăţarea filosofiei înseamnă uitarea totală a rigidităţii, autoritarismului, dogmatismului. Lecţia trebuie să fie flexibilă, deschisă, să îi mişte pe elevi. Este greu de realizat acest lucru, dar cu efort din partea tuturor actorilor implicaţi, este posibil. Am trăt acest lucru şi am căutat ca, dincolo de pregătirea pentru Bacalaureat, elevii să manifeste un interes real pentru Filozofie.

 

Autor prof. Ionel Lazarica 18 Noiembrie 2014, 23:22 Interviu
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii