De ce nu este încă totul jucat

De Cristian Banu 13 Noiembrie 2014, 10:24 Editorial

Acestea sunt primele alegeri prezidențiale nu care nu m-am implicat emoțional de nici un fel. Știu că dacă iese Ponta nu vom deveni gubernie sovietică sau provincie chineză, nu se desființează DNA (PSD este de doi ani la putere și îi culege DNA ca pe puii de cloșcă și în afară de gălăgie și joc de glezne Ponta n-a schițat nimic). Știu că dacă iese Johannis nu va curge lapte și miere și vor urma doi ani de instabilitate fiindcă rinocerii din spatele lui vor încerca schimbarea majorității parlamentare și vor încerca tot felul de jocuri de culise, dar nu ne va vinde Ardealul sau copiii.

Mă uit însă cum oameni inteligenți pun botul la manipulări ieftine, cum crește tensiunea, nu chiar ca în 2009, dar aproape. E un semn că Victor Ponta se luptă din greu cu candidatul Victor Ponta și se străduie să piardă. Văd că de la cele 2 românii, clar delimitate, a lui Adrian Năstase și a lui Traian Băsescu, am ajuns la nici nu mai știu câte insule. Nici România lui Adrian Năstase a rămas aceeași, deși e privită la grămadă cu aceeași superioritate. România lui Traian Băsescu s-a spart în România lui Monica Macovei, România Elenei Udrea, România lui Johannis. Dar cel mai mult a evoluat numărul României sictirite.

Pe de altă parte, Victor Ponta a câștigat Bucureștiul. Este primul lider PSD care câștigă în București (exceptând, cred, alegerile din 1990 și 1992). Așa că ideea cu proștii care votează PSD vehiculată de dreptarzi e cel puțin deplasată. De asemenea, demograficele arată că bătrânii și cei fără studii votează în proporții mai mici decât alte categorii, ceea ce face ca profilurile votanților să fie cu totul altele decât cele din stereotipiile vehiculate interesat.

Victor Ponta a reușit să irite inutil diaspora, de unde va pierde 1-2%. De unde acolo ar fi fost 100.000 de voturi, probabil că la turul doi vor sări de 200.000. Un 2% împotriva sa apărut inutil. La turul doi vor veni cam un milion de oameni în plus, care, cel mai probabil nu vor vota cu el, ceea ce înseamnă că va pierde și de aici 7-8%. Vor conta fiecare trădare (PNL e campion aici, o să scriu un articol despre vocația trădării la liberali), fiecare prostie (cum este, de pildă, trimiterea Corpului de Control al primului ministru la Primăria din Sibiu), fiecare nebun cu care se pupă (Vadim, Dan Diaconescu). Aici, strategia lui Johannis mi se pare mult mai ok – „eu nu cer nimic, sunt pe barba mea, cine vrea să mă voteze bine, cine nu, să fie sănătos”.

Victor Ponta nu face nici un efort către alte zone de electorat. Apare doar la televiziunile proprii, cu moderatori care își țin greu limbile departe de dosul său și se străduie să irite cât mai tare pe cei din tabăra cealaltă. Vinde blana ursului din pădure, promițând posturi de premier – avem deja 3 potențial premieri, e absolut ridicol.

Deși se declară „președintele care unește”, Ponta exclude explicit românii neortodocși, alogeni și implicit pe oricine nu-l votează (prin faptul că nu iese din aparatul de comunicare propriu și nu face un efort de apropiere de restul). Practic, repetă aceleași greșeli ca și Traian Băsescu, inducând linii de separație artificială, care în timp au dus la apariția unor falii în societate.

De partea cealaltă, Johannis are meritul de a nu-și apropria discursul excluziv al Monicăi Macovei (și al dreptei vocale) și nici nu am observat la ei desconsiderație față de electoratul PSD (și în general, față de oricine altcineva). Dar nici el nu ajunge (nu e lăsat să ajungă?) la celălalt electorat.

 

Autor Cristian Banu 13 Noiembrie 2014, 10:24 Editorial
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii