INS: Costul mediu lunar al forței de muncă a fost 4573 lei/salariat în anul 2018

De Comunicat 27 Septembrie 2019, 12:52 Economie

Câştigul salarial mediu lunar brut realizat în anul 2018 pe total economie a fost 4357 lei.
Câştigul salarial mediu lunar netla nivelul economiei naţionale a fost 2642 lei, în creştere cu 13,0% (+304 lei) comparativ cu anul precedent.
Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 4573lei/salariat.
Numărul mediu al salariaţilor în anul 2018  a  fost  5068,1  mii  persoane,în creştere cu 122,2   mii persoane comparativ cu anul precedent.
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2018 a  fost  de  5426,3   mii  persoane,  mai  mare  cu  63,9  mii persoane faţă de sfârşitul anului precedent.

Câştigul salarial mediu lunar
Cele  mai  mari  câştiguri  salariale  medii  lunare neterealizate în anul 2018, superioare mediei pe economia  naţională,   au   fost în: informaţii  şi comunicaţii (+96,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,5%),  administraţie  publică (+66,8 %),  producţia  şi  furnizarea  de  energie electrică  şi  termică,  gaze,  apă  caldă  şi  aer condiţionat  (+44,4%),industria  extractivă (+43,4%),  activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi tehnice   (+31,0 %),  sănătate  şi  asistenţă  socială (+28,2%), respectiv învăţământ (+6,8 %)

Câştigul salarial mediu lunar brut şi net pe activităţi economice, în anul 2018
Câştigurile  salariale medii lunare  nete  care  s-au situat  la  cea  mai  mare  distanţă sub media  pe  economie au fost în: hoteluri şi restaurante(-40,8%), alte activităţi de   servicii  (-33,7%), construcţii (-27,2 %), activităţi de servicii administrative  şi  activităţi de servicii suport (-21,4%), tranzacţii imobiliare (-19,6%), agricultură, silvicultură  şi  pescuit (-19,1%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), comerţ (-15,7%), activităţi  de  spectacole, culturale  şi  recreative (-15,4%), industria  prelucrătoare (-11,4%), transport şi depozitare (-7,3%).

În anul  2018, indicele câştigului salarial real (exprimat  ca  raport  între  indicele  câştigului salarial  nominal  net  şi  indicele  preţurilor  de consum  al  populaţiei)  a  fost  de  196,9 % faţă de anul 1990, mai mare cu 14,6 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 66,6 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu circa 2%  mai  puţin decât bărbaţii, realizând un câştig  salarial mediu lunar brut de 4314 lei (faţă de 4395 lei  al  bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 2615 lei (faţă de 2666 lei al bărbaţilor). Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 15,0%)  regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări  (39,4 %),   industria  prelucrătoare (23,0%), alte activităţi de servicii (21,0%),  informaţii  şi  comunicaţii  (20,0%)  şi comerţ (19,2 %).

În profil  teritorial,  pe  judeţe,  câştigul  salarial mediu lunar net în anul 2018 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.  Cele  mai  scăzute  câştiguri  s-au   înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (2044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2059 lei,  cu  22,1%  mai  puţin  decât  media  pe economie),  Teleorman  (2079  lei,  cu  21,3%  mai  puţin  decât  media  pe  economie),  respectiv Neamţ şi Vrancea (2083 lei fiecare  în  parte,  cu  21,2% mai puţin decât media pe economie). La  polul  opus  s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3666 lei), cu 38,8% peste media pe economie.

Costul mediu al forţei de muncă
Costul mediu lunaral forţei de muncă în anul 2018 a fost 4573 lei/salariat, în creştere cu 14,1% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar  a fost  semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii (+88,6%), intermedieri financiare  şi  asigurări  (+73,8%),  industria extractivă (+65,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat  (+45,3%),  sănătate  şi  asistenţă socială (+44,5%), administraţie publică (+36,2%), respectiv activităţi  profesionale,  ştiinţifice  şi tehnice (+30,1%).Cele  mai  importante  valori  ale  costului  mediu  lunar  situate  sub  media  pe  economie  s-au înregistrat  în  activităţile  de  hoteluri  şi restaurante  (-42,0%),  alte  activităţi  de  servicii (-34,2%), construcţii (-27,3%), activităţi de servicii administrative  şi  activităţi  de  servicii  suport (-22,0%),  agricultură,  silvicultură  şi  pescuit (-19,6%), respectiv tranzacţii imobiliare (-18,5%).Faţă de anul 2017s-au înregistrat creşteri ale costului  mediu  lunar  în  toate  activităţile economice, cele  mai importante fiind în: sănătate şi asistenţă  socială  (+30,7%), învăţământ (+19,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+15,2%), administraţie publică (+15,1%), construcţii (+14,2%).

Numărul mediu al salariaţilor
În anul 2018, numărul mediu al salariaţilor a fost 5068,1  mii  persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 122,2 mii persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2671,0 mii persoane, respectiv 52,7 % din totalul  numărului  mediu de salariaţi).  Faţă de  anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 71,7 mii  persoane,  iar  numărul femeilor salariate a crescut cu 50,5 mii persoane. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economicearată  că  majoritatea  se  regăseau  în  sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 62,4 % în  anul  2018. În sectorul secundar  (industrie  şi  construcţii)  lucrau 35,2% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Distribuţia salariaţilor pe sexe, în cadrul fiecărei activităţi economice, în anul 2018

Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,6% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul  total al  salariaţilor  acestor  activităţi), învăţământ  (72,0%),  intermedieri  financiare  şi asigurări (70,3%), hoteluri şi restaurante (60,4%).

Comparativ cu anul 2017, creşteri semnificative ale  numărului  mediu al  salariaţilor  s-au înregistrat  în  activităţile  economice:  comerţ (+28,0  mii  persoane),  sănătate  şi  asistenţă socială  (+14,0  mii  persoane),  activităţi profesionale,  ştiinţifice  şi  tehnice  (+13,3   mii   persoane), respectiv informaţii  şi  comunicaţii (+12,0 mii persoane).  La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor  s-au  situat  activităţile  de  industrie extractivă (-2,5 mii persoane) şi învăţământ (-1,4 mii persoane).Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2018 Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2018 a fost 5426,3 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului  2017, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 63,9 mii persoane.

Distribuţia efectivului de salariaţi la sfârşitul anului 2018, pe sectoare economice de activitate, în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare

În profil  regional,  efectivul  salariaţilor  a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2017 în toate regiunile de dezvoltare.  Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au  înregistrat  în  regiunile:  Bucureşti-Ilfov  (+26,9  mii  persoane),  Sud-Vest Oltenia (+10,5 mii persoane), respectiv Nord-Est    (+10,4    mii    persoane).  În    regiunea    Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.
Regiunile  de  dezvoltare  în  care  activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară  (2,4%  pe  total  economie)  sunt:  Sud-Muntenia  (4,0%),  Sud-Est    (3,8%),  Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).
Regiunile  de  dezvoltare  care  concentrează  o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei  şi  construcţiilor  sunt:  Centru,  Vest, Sud-Muntenia,   Nord-Vestşi   Sud-Vest  Oltenia (42,6%,   42,5%,   40,0%,  39,4%,  37,7%,  faţă  de 34,8% media pe ţară).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,3% faţă de 43,4% media pe ţară),  iar  în  sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a  înregistrat  în  regiunea  Nord-Est (26,1% faţă de 19,4% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2018, efectivul salariaţilor din societăţile  cu  capital  privat  a  fost  majoritar (76,0%)  şi  a  înregistrat o creştere  cu 1,3% comparativ cu anul precedent. Distribuţia  salariaţilor  după  forma  juridică  a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale  au  reprezentat  79,8%  din  efectivul  salariaţilor,  în  creştere  cu 1,7%  faţă  de  anul precedent.

 

Autor Comunicat 27 Septembrie 2019, 12:52 Economie
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii