Criza din Grecia a schimbat aşteptările ţărilor ce vor să adopte Euro
De Mihai Vintilă
Criza din Grecia a schimbat aşteptările cu privire la zona euro, astfel că ţările care au adoptat moneda europeană sunt mai reticente cu privire la posibile noi intrări în zona euro, reducând aşteptările acestora de adoptare a monedei europene, scrie Wall Street Journal.
Liderii Europei au gândit de mult timp o regiune monetară, care să se extindă treptat pentru a include toate ţările fost comuniste din estul Uniunii Europene. O astfel de extindere, au spus ei, ar permite UE să beneficieze de maximul statutului său de uniune economică.
Multe dintre ţările care bat la uşa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profundă şi adâncirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite să apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor, relatează Wall Street Journal.
Printre ţările candidate se numără Polonia, statele baltice, Cehia, Bulgaria, Ungaria şi România. Ca o condiţie a apartenenţei lor la UE, toate sunt obligate să urmărească adoptarea euro, deşi nu există un termen limită în acest sens. Ţările baltice, care au crescut spectaculos în anii de dinaintea crizei financiare, erau luate în calcul pentru o aderare rapidă la zona euro, dar în prezent se confruntă cu probleme majore.
Cu nu mai mult de 18 luni în urmă, Polonia avea ca ţintă adoptarea monedei europene până în 2011, dar astăzi cei mai optimişti analişti susţin că ar putea dura câţiva ani până la adoptarea euro.
Economiile ţărilor din est rămân prea fragile pentru a adopta moneda unică europeană, chiar dacă acestea reuşesc să îndeplinească cerinţele legate de datorii şi deficit, susţin criticii unei aderări rapide la zona euro.
Pentru zona euro, cele mai mari speranţe de extindere, dar şi cele mai multe incertitudini, sunt legate de Polonia.
Guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, numea recent zlotul drept un "foarte bun amortizor al şocului". Oficialii spun că adoptarea euro rămâne o ţintă, dar subliniază că prioritare sunt reformele economice care ar putea dura ani de zile. În plus, atât deficitul bugetar, cât şi inflaţia se situează mult peste limitele impuse pentru adoptarea monedei europene.
"Dacă nu vom face reforme profunde în politica fiscală şi în pieţele muncii şi produselor (...) graba aderării la zona euro nu pare să se justifice", a declarat Pawel Kowalewski, şeful biroului băncii centrale de integrare în zona euro.(AMOS News)
Liderii Europei au gândit de mult timp o regiune monetară, care să se extindă treptat pentru a include toate ţările fost comuniste din estul Uniunii Europene. O astfel de extindere, au spus ei, ar permite UE să beneficieze de maximul statutului său de uniune economică.
Multe dintre ţările care bat la uşa zonei euro s-au confruntat cu o recesiune profundă şi adâncirea deficitelor bugetare, ca urmare a crizei financiare, trei dintre acestea fiind nevoite să apeleze la Fondul Monetar International pentru ajutor, relatează Wall Street Journal.
Printre ţările candidate se numără Polonia, statele baltice, Cehia, Bulgaria, Ungaria şi România. Ca o condiţie a apartenenţei lor la UE, toate sunt obligate să urmărească adoptarea euro, deşi nu există un termen limită în acest sens. Ţările baltice, care au crescut spectaculos în anii de dinaintea crizei financiare, erau luate în calcul pentru o aderare rapidă la zona euro, dar în prezent se confruntă cu probleme majore.
Cu nu mai mult de 18 luni în urmă, Polonia avea ca ţintă adoptarea monedei europene până în 2011, dar astăzi cei mai optimişti analişti susţin că ar putea dura câţiva ani până la adoptarea euro.
Economiile ţărilor din est rămân prea fragile pentru a adopta moneda unică europeană, chiar dacă acestea reuşesc să îndeplinească cerinţele legate de datorii şi deficit, susţin criticii unei aderări rapide la zona euro.
Pentru zona euro, cele mai mari speranţe de extindere, dar şi cele mai multe incertitudini, sunt legate de Polonia.
Guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek, numea recent zlotul drept un "foarte bun amortizor al şocului". Oficialii spun că adoptarea euro rămâne o ţintă, dar subliniază că prioritare sunt reformele economice care ar putea dura ani de zile. În plus, atât deficitul bugetar, cât şi inflaţia se situează mult peste limitele impuse pentru adoptarea monedei europene.
"Dacă nu vom face reforme profunde în politica fiscală şi în pieţele muncii şi produselor (...) graba aderării la zona euro nu pare să se justifice", a declarat Pawel Kowalewski, şeful biroului băncii centrale de integrare în zona euro.(AMOS News)
Autor Mihai Vintilă
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu