Propagandistic stăm bine. Chiar foarte bine!
De Victor Nafiru
Într-un articol din Financial Times, publicat în presa românească, se arată, nici mai mult, nici mai puţin, că România are una dintre cele mai performante economii din Uniunea Europeană. Afirmaţia se bazează pe creşterea economică în primul trimestru de 2,2%, şi a exporturilor cu 4,6%.
Mai există şi alţi indicatori economico-financiari la care au apelat ziariştii de la Financial Times la redactarea materialului, asupra cărora nu are rost să ne oprim, pentru simplul motiv că se raportează la guvernarea Boc...
Sigur, un cetăţean al planetei, care locuieşte dincolo de realităţile din România, unul dintre aceia care confundă frecvent Bucureştiul cu Budapesta când vine vorba de ţara noastră şi care în afară de legenda contelui Dracula, Năstase, Nadia şi Hagi nu ştie mare lucru despre noi, ar putea să creadă ce scriu jurnaliştii britanici.
Noi, cei care locuim aici, bătându-ne zilnic capul cum să facem să ne salvăm de la faliment micile afaceri, cum să ne mai facem rost de încă un loc de muncă care să ne ajute să ne plătim creditul bancar ori întreţinerea la bloc, avem o altă opinie în acest sens. Să nu mai vorbim de pensionari, admirabili prin modul lor de a supravieţui cu 7-800 de lei pe lună, de funcţionarii publici, de medicii debutanţi, de profesorii plătiţi cu 1.000 de lei după zece ani de catedră, iar exemplele ar putea continua.
Este posibil ca cei de la Financial Times să fi avut date şi informaţii diferite de ceea ce noi cunoaştem, şi îmi vine greu să cred că o astfel de publicaţie poate fi intoxicată cu una, cu două. Cert este însă faptul că puţini sunt românii care cred că economia noastră a ajuns să fie dată exemplu pentru Uniunea Europeană.
Un astfel de material-analiză nu face altceva decât să deformeze adevărul. Voit sau nu, se prezintă o imagine falsă despre o ţară în care oamenii au uitat să zâmbească, să se bucure de lucrurile mărunte şi să spere. Cu fiecare zi, absolventul de liceu sau de facultate realizează că perspectivele în România sunt zero, că a pierdut de pomană patru ani din viaţă şi se gândeşte cum să plece mai repede de la el de acasă.
Dacă România are o creştere economică dintre cele mai semnificative din UE, oare de ce pleacă tinerii din ţară, şi de ce femeile se duc în Germania sau Austria să şteargă la cur moşi şi babe? Întrebări simple care, dacă ar fi fost puse, probabil că cei de la Financial Times nu ar mai fi publicat o analiză de acest gen.
De cele mai multe ori, datele statistice nu reflectă realitatea imediată. Ele pot fi comandate pentru a salva cât de cât neputinţa guvernanţilor, plătite cu bani mulţi în mijloacele de informare în masă. Omului de rând, care primeşte astfel de informaţii, ştiind că nu este aşa, nu-i rămâne decât să-i înjure pe cei ce îl conduc vremelnic, deşi acest lucru nu va schimba deloc situaţia. Dimpotrivă!
Mai există şi alţi indicatori economico-financiari la care au apelat ziariştii de la Financial Times la redactarea materialului, asupra cărora nu are rost să ne oprim, pentru simplul motiv că se raportează la guvernarea Boc...
Sigur, un cetăţean al planetei, care locuieşte dincolo de realităţile din România, unul dintre aceia care confundă frecvent Bucureştiul cu Budapesta când vine vorba de ţara noastră şi care în afară de legenda contelui Dracula, Năstase, Nadia şi Hagi nu ştie mare lucru despre noi, ar putea să creadă ce scriu jurnaliştii britanici.
Noi, cei care locuim aici, bătându-ne zilnic capul cum să facem să ne salvăm de la faliment micile afaceri, cum să ne mai facem rost de încă un loc de muncă care să ne ajute să ne plătim creditul bancar ori întreţinerea la bloc, avem o altă opinie în acest sens. Să nu mai vorbim de pensionari, admirabili prin modul lor de a supravieţui cu 7-800 de lei pe lună, de funcţionarii publici, de medicii debutanţi, de profesorii plătiţi cu 1.000 de lei după zece ani de catedră, iar exemplele ar putea continua.
Este posibil ca cei de la Financial Times să fi avut date şi informaţii diferite de ceea ce noi cunoaştem, şi îmi vine greu să cred că o astfel de publicaţie poate fi intoxicată cu una, cu două. Cert este însă faptul că puţini sunt românii care cred că economia noastră a ajuns să fie dată exemplu pentru Uniunea Europeană.
Un astfel de material-analiză nu face altceva decât să deformeze adevărul. Voit sau nu, se prezintă o imagine falsă despre o ţară în care oamenii au uitat să zâmbească, să se bucure de lucrurile mărunte şi să spere. Cu fiecare zi, absolventul de liceu sau de facultate realizează că perspectivele în România sunt zero, că a pierdut de pomană patru ani din viaţă şi se gândeşte cum să plece mai repede de la el de acasă.
Dacă România are o creştere economică dintre cele mai semnificative din UE, oare de ce pleacă tinerii din ţară, şi de ce femeile se duc în Germania sau Austria să şteargă la cur moşi şi babe? Întrebări simple care, dacă ar fi fost puse, probabil că cei de la Financial Times nu ar mai fi publicat o analiză de acest gen.
De cele mai multe ori, datele statistice nu reflectă realitatea imediată. Ele pot fi comandate pentru a salva cât de cât neputinţa guvernanţilor, plătite cu bani mulţi în mijloacele de informare în masă. Omului de rând, care primeşte astfel de informaţii, ştiind că nu este aşa, nu-i rămâne decât să-i înjure pe cei ce îl conduc vremelnic, deşi acest lucru nu va schimba deloc situaţia. Dimpotrivă!
Autor Victor Nafiru
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu