Nu e scăpare!

De Matei Mircioane 27 Ianuarie 2011, 21:34 Din vest
În general, individul priveşte şi judecă lumea din locul în care l-a aşezat natura, istoria, societatea, norocul şi îşi urmăreşte propriul interes. Am spus în general, pentru că omul mai are şi această ciudată capacitate de a privi lumea, în unele situaţii speciale, din perspectiva celuilalt. Cea mai evidentă situaţie de acest gen se întâlneşte atunci când omul este îndrăgostit. Dragostea îl face să urmărească mai degrabă interesul şi binele celui pe care îl iubeşte, decât propriul interes.

Cum în relaţiile angajaţilor cu patronatul sau în relaţiile claselor sociale cu Guvernul nu se poate vorbi de dragoste, e normal ca fiecare să-şi urmărească propriul interes. E normal ca sindicatele, respectiv angajaţii de la Uzinele Dacia din Mioveni, să protesteze faţă de modificările aduse Codului Muncii. Angajaţii se tem că mult-discutata „flexibilizare a pieţei muncii” reprezintă, de fapt, o găselniţă a Guvernului şi a patronatelor de a putea concedia mai uşor personalul. Angajatorii, în schimb, se arată nemulţumiţi de limitele impuse de actualul Cod al Muncii privind deplasarea forţei de muncă în timp şi spaţiu. Patronatele vor să angajeze şi să concedieze mai uşor şi să dispună de timpul salariatului fără să fie limitate de birocraţie, de tot felul de negocieri sau de plata orelor suplimentare.

E aceasta o dispută de când lumea: cel care angajează susţine că salariaţii săi fac prea puţin şi sunt protejaţi de lege, salariaţii susţin că sunt exploataţi şi fără apărare. Fiecare are dreptate, în felul său. Adevărul este, însă, că în firmele private mici, şi în România, patronii fac ce vor cu angajaţii lor. Când patronului nu-i plac ochii angajatului său, îl zboară, idiferent ce scrie în Codul Muncii. Probleme apar în firmele mari, unde relaţiile nu sunt directe şi personale, ci sunt reglementate prin legi şi norme. De aceea este important ce scrie în lege. Bătălia nu este gratuită, ci are o miză covârşitoare. De fapt, problema se pune în întreaga Europă, care a adoptat EFICIENŢA ca Mare Zeu. Atâta vreme cât Marele Zeu Eficienţa va stăpâni lumea occidentală, nu putem scăpa din pumnul său de oţel inoxidabil. Marele Zeu ne promite aparate electronice minunate şi concedii exotice, în schimbul sclaviei în „câmpul muncii”, în schimbul a opt-zece ore de muncă istovitoare şi eficientă la patron. Iar astăzi, şi statul încearcă să adopte o atitudine patronală. Nu mai e nici o scăpare!


 

Autor Matei Mircioane 27 Ianuarie 2011, 21:34 Din vest
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii