Mi-a trecut de regionalizare

De Matei Mircioane 18 Aprilie 2013, 12:15 Din vest
O televiziune face turul României, prezintă judeţele şi propune dezbateri despre acestea. Ce loc vor ocupa judeţele în viitoarele regiuni, care va fi capitala regiunii, care sunt punctele tari şi care sunt cele slabe în fiecare judeţ.

Zilele acestea sunt prezentate judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, ca şi când ar fi în competiţie pentru a ocupa primul loc în aşa-numita Regiune de Vest. Concursul între ele este artificial, nu există vreo competiţie între Caraş-Severin şi Hunedoara. În plus, în zona de vest, numeni nu pretinde că alt oraş decât Timişoara ar putea fi capitala regiunii.

Însă „concursul” are şi un anumit farmec, pentru că, dacă prinzi subiectul din zbor, vrând-nevrând, atins la coarda sensibilă, tu, locuitor al Caraş-Severinului sau Hunedoarei, te trezeşti că îţi evaluezi judeţul. Şi, dacă e vorba despre concurs, se umflă patriotismul local din tine şi începi să vezi, dincolo de mizeriile cotidiene, potenţialul şi frumuseţile locului. Fiindcă mentalităţile s-au schimbat. Dacă până mai ieri se tot vorbea despre fala bănăţeanului, care se considera „fruncea” ţării, de câţiva ani bănăţeanul este mai critic cu sine ca niciodată.

Ca tot românul, de altfel. Noi, cei din Caraş-Severin, vedem gropile din asfalt, vedem gunoaiele din Dunăre şi Cerna, vedem fabricile şi minele închise, şomerii, copiii rămaşi fără părinţii plecaţi la lucru în străinătate. Le vedem, pentru că există. Le arătăm cu degetul şi le comentăm. Vedem autorităţile care nu fac ceea ce considerăm că ar trebui să facă.

Dar, cum spuneam, concursul acesta improvizat-televizat ne-a pus în situaţia să vedem şi părţile bune şi frumoase. Iată cum apreciază televiziunea care propune concursul, foarte concentrat, părţile pozitive ale judeţului din sud-vestul ţării: „Caraş-Severin, judeţul cu cel mai vechi teatru, centru siderurgic şi prima staţiune balenară din ţară. Natură neatinsă, industrie, cultură şi oameni deschişi, pe toate le găseşti în sud-vestul ţării, în al treilea judeţ ca suprafaţă din România”. Este! Şi, câte ar mai fi de adăugat! Zicem noi. În reportaj, pe lângă Reşiţa, mai sunt amintite ca poli de interes şi atracţie Caransebeşul, Anina, Oraviţa, „Semeringul bănăţean”, Gărâna, cu festivalul de jazz, staţiunea Băile Herculane. Apoi, Anina şi Moldova Nouă sunt prezentate ca simboluri ale decăderii, dar şi posibile surse de regenerare.

Anina are munţii şi celebra cale ferată, Moldova Nouă are Dunărea şi mina de cupru. Niciunul din aceste atuuri nu este exploatat. Cine ne opreşte? Criza economică, autorităţile, mult prea ocupate cu politica, şi lipsa oamenilor cu iniţiativă antreprenorială. Sunt câţiva, dar dacă îi aminteşti, rişti să te trezeşti înjurat. Că sunt controversaţi, că sunt egoişti, că nu ţin cu poporul. Totuşi, să recunoaştem, unii dintre ei au făcut lucruri. Fabrici importante de tăiţei, de bicilete, de mezeluri, un post de radio, o televiziune. Pentru ceea ce au făcut, eu sunt tentat să-i laud. Poate mai apar şi alţii.

Nedumerirea mea vine de la întrebarea: cu ce ne va ajuta regionalizarea în dezvoltarea zonei? Iniţial, am avut o doză de entuzism în ceea ce priveşte înfiinţarea regiunilor. Dar mi-a trecut. Acum văd regionalizarea ca o aflare în treabă, fiindcă ne-am angajat să o facem. În povestea cu atragerea fondurilor europene datorată înfiinţării regiunilor nu mai cred. Nu sunt împotrivă, dar nici nu mă agit pentru regionalizare. Tot un drac! Importanţi sunt oamenii care fac lucruri, cu pasiune, cu inteligenţă. Fie că e vorba de o fabrică, de un magazin, o carte, un ziar, o piesă de teatru, o fermă, o echipă sportivă, un festival de jazz.

 

Autor Matei Mircioane 18 Aprilie 2013, 12:15 Din vest
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate