Ce înseamnă să (nu) ai onoare?

De Victor Nafiru 23 Martie 2011, 22:36 Din vest
Avem trei presupuse cazuri de corupţie în Parlamentul European în care sunt implicaţi un austriac, un sloven şi un român. Doi din cei trei parlamentari şi-au dat demisia din momentul în care povestea lor a ajuns în presă. Al treilea o lălăie. Nu cred că e cazul să spunem că e vorba de român.

Dacă între cei trei s-ar fi numărat şi un japonez, cu siguranţă că în cabinetul lui s-ar fi auzit un foc de armă. Nu aşteptăm acelaşi lucru şi de la Adrian Severin, parlamentarul PSD din grupul socialiştilor europeni. Poate nici să-şi fi dat demisia atât de repede cum au făcut-o colegii săi Ernest Strasser şi Zoran Thaler. Dar să susţii că eşti curat ca lacrima lui Ovidiu, ori să te erijezi în victimă a unor ziarişti britanici care se ocupă doar cu scandaluri, este de-a dreptul nesimţire. Şi Adrian Severin are această „calitate” ce ne diferenţiază atât de mult pe noi românii de alte naţii din această lume.

Dacă un politician de un asemenea rang se comportă ca o ţaţă care vinde în piaţă morcovi şi pătrunjel, la ce să ne aşteptăm de la un om de rând? Individul are propria sa filozofie, care nu se deosebeşte cu nimic faţă de cea promovată de colegii săi din ţară. Spre deosebire de găinarii care fură de foame, în cazul lui funcţionează prezumţia de nevinovăţie, chiar dacă probele deţinute de ziarişti nu las loc de întors căruţa în drum. Cu toate acestea, fostul pedist şi ministru de externe şi actual social-democrat ţipă cât îl ţine gura că e lucrat pe la spate de nu ştiu ce interese meschine.
Nici măcar în ceasul de pe urmă nu acceptă evidenţele unui demers jurnalistic recunoscut ca atare până şi de şeful său de grup, Martin Schulz. Adrian Severin vrea cu orice preţ să se umple de penibil, continuând să demonstreze că acele înregistrări au fost scoase din context. Ceea ce face parlamentarul român nu este doar spre ruşinea lui personală, ci şi o palmă - a câta oare? - pe care o primim noi toţi de la Occidentul pentru care onoarea este, cu adevărat, o virtute.

Nu am nici o îndoială în privinţa viitorului lui Adrian Severin. Parlamentul European nu este Parlamentul României, să vii la slujbă când ţi se scoală ori să te ascunzi în spatele votului pe care ţi-l dă colegul de scaun ori de partid. Cu atât mai mult cu cât asupra ta planează suspiciunea de corupţie.

 

Autor Victor Nafiru 23 Martie 2011, 22:36 Din vest
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate