Mihai Eminescu și Alexandru Ioan Cuza

De Prof. Adriana Grigorescu 25 Ianuarie 2018, 10:44 Cultura Brailei

eminescu”Reformele modernizatoare, Vodă Cuza le-a rezolvat, e drept, ca Alexandru cel Mare nodul gordian, dar a curățat atmosfera de toate sofismele de temporizare și n-a cumpărat nici o reformă dinlăuntru cu concesii din afară” - Mihai Eminescu

Fiecare început de an rememorează evenimente și personalități din istoria și cultura națională de care suntem mândri. La 15 ianuarie îl omagiem pe Mihai Eminescu, a cărui zi de naștere a devenit simbolul culturii naționale românești, iar pe 24 ianuarie sărbătorim Unirea Principatelor Române și pe Domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. În anul 1859, Mihai Eminescu avea 9 ani, era elev la Cernăuți avându-l ca dascăl pe Aron Pumnul.

În primii ani de domnie (24.01.1859-21.01.1862) Alexandru Ioan Cuza s-a preocupat de recunoașterea unirii și definitivarea ei. Au urmat măsuri de unificare ale armatei și administrației, înființarea Universității de la Iași. Între 24 ianuarie 1862 și mai 1864, sunt ani de luptă constituțională și împroprietărirea țăranilor. Au urmat apoi reformele care au pus temeliile societății moderne românești: o nouă lege electorală, organizarea judecătoriei, adoptarcuzaea Codului Penal și Civil, organizarea serviciului de poștă și telegraf, legea agrară, legea instrucțiunii publice etc.

Mihai Eminescu l-a prețuit pe Alexandru Ioan Cuza despre care spunea ”este una din cele mai luminoase personalități ale întregii noastre istorii națioanale”, iar ”reformele sale au câștigat pe plan exterior toate atributele neatârnării reale”.

Mihai Eminescu a condamnat în termeni duri detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866: ”Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”.

În 1869 Mihai Eminescu era student la Viena. După detronare, Alexandru Ioan Cuza a fost silit să plece în exil. Pe 1 ianuarie 1870 un grup de studenți, în frunte cu Mihai Eminescu, l-a vizitat pe Cuza la reședința sa din Döbling, în apropiere de Viena, pentru a-i adresa urările tradiționale de Anul Nou. Alexandru Ioan Cuza i-a primit cu multă bucurie.

În aprilie și mai 1870 Mihai Eminescu a scris, în ziarul ”Federațiunea” din Pesta, trei articole: ”Să facem un congres”, ”În unire este tăria” și ”Echilibrul”. Autoritățile imperiale i-au intentat proces acuzându-l de rebeliune. Întors în țară, va organiza în 1871 serbarea de la Putna și este numit redactor șef la ziarul ”Curierul” din Iași.

Alexandru Ioan Cuza moare în exil în anul 1873 (în noaptea de 15/16 mai, la vârsta de 53 de ani, la Heidelberg, Germania). Mihai Eminescu era la Berlin și a scris ”A încetat să mai bată inima unuia dintre Domnii cei mai patrioți, din câți au fost vreodată în Țările Dunării Române, vrednicul de aducere aminte, Al.I.Cuza”. Pe 29 mai 1873 Cuza a fost adus și înmormântat la Ruginoasa în prezența a peste 30.000 de români.

Pentru Eminescu, Cuza Vodă a fost între marii voievozi români pe care i-au avut românii alături de Ștefan cel Mare, Matei Basarab, Mihai Viteazul: ”Domnul Cuza a fost model de dăruire în slujba României și a românismului”.

 

Autor Prof. Adriana Grigorescu 25 Ianuarie 2018, 10:44 Cultura Brailei
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii