Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare, personalități ale culturii și istoriei românești

De Prof. Adriana Grigorescu 16 Iunie 2017, 10:39 Cultura Brailei

Românii care s-au născut și trăiesc pe meleagurile Moldovei, de dincoace și de dincolo de Prut, se mândresc cu două mari personalități ale istoriei și culturii românești: Ștefan cel Mare și Sfânt, domnitor al Moldovei (1457-1504) și genialul poet Mihai Eminescu, cel mai mare poet al românilor.

Faptele de vitejie și dragostea de moșia străbună l-au călăuzit pe Ștefan cel Mare și este cântat în ode și cântece populare. Mihai Eminescu, de mic copil, a cunoscut faptele de vitejie ale lui Ștefan cel Mare citind din cărțile tatălui său sau din cele de la Mănăstirea Agafton, fiind îndrumat de mătușile sale, călugărițe la această mănăstire. Apoi, a citit scrierile istorice ale lui Bolintineanu, Alexandrescu și Alecsandri. Pe unde a călătorit a cules folclor de la bătrânii din sate.

Colegul său de școală, de la Cernăuți, Teodor Ștefanelli, povestește că Eminescu avea multe cărți de istorie și le vorbea în clasă și îl ascultau cu mult interes. Profesorii Aaron Pumnul și Sbierea îl apreciau în mod deosebit.
Putna, mormantul lui StefanStatuia Eminescu, Putna
Mihai Eminescu a participat la organizarea Serbării de la Putna (400 de ani de la sfințirea Mănăstirii, în 1870), cea mai importantă ctitorie a lui Ștefan cel Mare și locul său de veci. Mihai Eminescu era student la Viena și a fost unul din susținătorii și înfăptuitorii acestei manifestări. S-au strâns 10.000 de coroane și s-a cumpărat o urnă de argint ce a fost așezată pe mormântul domnitorului. Urna avea pământ din toate provinciile românești. S-a bătut și o medalie de argint și bronz ce avea pe avers Columna lui Traian. Dar manifestările au fost amânate un an din cauza izbucnirii războiului franco-german.
detaliu, statuia Eminescu, Putna
Pe 15 august 1871 s-a ridicat Porticu festiv din apropierea Mănăstirii Putna unde Ioan Slavici a ținut cuvântul de deschidere și apoi, convoiul a pornit spre mănăstire cu eșarfe tricolore, urna de argint și două văluri de catifea roșie și albastră cusute cu fir de aur. S-au închinat la mormânt. La masa festivă A.D.Xenopol a cuvântat, s-a întins hora mare și a cântat și Ciprian Porumbescu.

Un alt moment la care a participat Mihai Eminescu a fost pe 5 iunie 1883, la Iași, cu prilejul inaugurării statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Administrativ. A fost prezent Regele Carol I și membrii ai Parlamentului. Seara, la Cenaclul ”Junimea”, Eminescu a citit ”Doina”, care începe cu:
De la Nistru pân-la Tisa
Tot româul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.”

Personalitatea lui Ștefan cel Mare apare și în poezia ”La steaua” în 1886.
Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare sunt permanent în inimile românilor și nu vor fi uitați niciodată.
Veșnica lor pomenire.

 

Autor Prof. Adriana Grigorescu 16 Iunie 2017, 10:39 Cultura Brailei
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii