Temeliile fiintei Romaniei ca tara si popor. Sistemul Valorilor nationale

De col (r) Vasile Miron 24 Iunie 2013, 10:10 Atitudini
Romania are o istorie multimilenara. In foarte lunga sa istorie, ea s-a structurat, stabilizat si a evoluat pe temeliile unui sistem de valori devenite in evolutia istorica Sistem de valori nationale care sunt, in acelasi timp si Institutii ale constiintei nationale romanesti si ea va trai ca tara atata timp cat va fi in stare sa si le apere.

Sistemul valorilor nationale cuprinde mai multe tipuri de valori:

I. Valori naturale, aici intrand:
- mediul natural geografic cu: pamantul Romaniei, cel mai important si complex element, clima, relief, ape, solurile, resursele subsolului, vegetatia si fauna
- oamenii, poporul, numit astazi poporul roman
- limba pe care el o vorbeste, limba romana

Pamantul tarii noastre este unitar geologico-ororgrafic si geotectonic in cuprinsul caruia s-au zamislit, din vremuri imemorabile si la fel de unitare, poporul roman si limba sa unitara - limba romana, limba primordiala si deosebit de armonioasa care sta la baza tuturor limbilor europene si este aceeasi limba de multe milenii.

Toate acestea imprima Romaniei caracterul de tara unica in aceasta parte de lume.

II. Institutii, valori:
1. Famillia romaneasca, familie unica in lume, care a cunoscut in evolutia sa istorica cele trei tipuri de familie: familia pe grupe, familia pereche si familia monogama, care pentru prima oara devine celula de baza a societatii.

2. Religia si biserica strabuna care ne-a mangaiat si alinat tristetile si bucuriile in lunga noastra istorie si care au reprezentat stalpii de rezistenta in apararea identitatii noastre cultural-lingvistice si religioase proprii si o va face si in contextul globalizarii contemporane:
a) pana in secolul I e.n. inclusiv, religia poporului nostru a fost Zamolxismul
b) din secolele II-IV e.n. incoace, religia romanilor este ortodocsismul, religie crestina

3. Sistemul Militar national are ca subsisteme: subsistemul de organizare militara, de recrutare si de mobilizare, de invatamant militar si de instructie si educatie, subsistemul gandirii teoretico-militare, organizarii teritoriului pentru aparare, pregatirii economiei tarii pentru aparare, pregatirii populatiei pentru aparare, subsistemul organizarii si pregatirii formatiunilor teritoriale pentru aparare si subsistemul politicii militare si a relatiilor militare ale Romaniei.

4. Scoala romaneasca cu nenumaratele sale valori si traditii.

III. Valori cultural-morale

1. Cultura nationala ca forma sistematizata de cultura, inteleasa ca ansamblu de valori materiale si spirituale create de poporul roman in procesul practicii sale social-istorice. Este o cultura unitara pe intreg cuprinsul tarii faurita de oamenii acestor meleaguri, indiferent de nationalitate, apartine modelului cultural european inteles ca structura istorica deschisa ce nu are sfarsit si are constiinta istorica.

2. Folclorul, miturile, legendele, obiceiurile populare si traditiile, ca forme nesistematizate de cultura, care atesta vechimea si identitatea noastra ca popor

3. Conceptul romanesc despre eroi si eroism, cultul fata de Eroii Neamului, fata de toti aceia care au creat, au dezvoltat si au aparat valorile nationale

4. Curentele spirituale, gruparile intelectuale din jurul revistelor culturale, operele eponime etc., toate avand manirea de a fixa Axa morala fara de care nici o natiune, nici un popor nu ar putea exista.

IV. Valori simbol: Drapelul National, Imnul National, Stema Romaniei

Sistemul Militar National a avut in istoria sa o evolutie neintrerupta si a constituit temelia existentei independente a celor doua tari romanesti, Valahia si Moldova, pana la 1711, cand armatele celor doua tari au fost desfiintate de regimul turco-fanariot, regim care a durat pana la 1821.

Perioada cuprinsa intre anul 1821, rascoala condusa de Tudor Vladimirescu si 1877-1878, razboiul pentru cucerirea independentei Romaniei, este cunoscuta in istorie ca perioada renasterii militare a Romaniei. In acest razboi Armata Romana si-a dat examenul de maturitate starnind, prin eroismul sau, admiratia Europei, inclusiv a Turciei, devenind o armata de sine-statatoare, bine organizata si integrata social.

Transilvania a avut, in ce priveste sistemul militar, o situatie specifica intrand cu circa 700 de ani mai devreme sub dependenta regilor Ungariei (Voievozii Menumorut, Glad si Gelu) iar ostile lor desfiintate. Alaturi de cele trei voievodate transilvanene au mai existat aici si alte actiuni teritoriale romanesti - Tarile neocupate de Ungaria dar nu stim cata armata aveau acestea.

Romanii transilvaneni au luptat si in oastea lui Iancu de Hunedoara, roman dependent de regii unguri, dar traditiile acestor lupte nu apartin traditiei militare romanesti.

In secolul al XVIII-lea in Transilvania, prin hotararea curtii imperiale de la Viena, sub conducerea Mariei Tereza (1740-1780), au fost infiintate in 1762 regimentul de graniceri de la Orlat (jud. Sibiu), regimentul de graniceri de la Nasaud si un batalion, tot de graniceri, de la Caransebes formate din iobagi romani inrolati cu scopul de a scapa de iobagie dar, toate aceste unitati, slujeau interesele Habsburgilor.

Romanii inrolati in aceste unitati de graniceri au largit insa cercul romanilor liberi si au intarit lupta de emancipare nationala a romanilor din Transilvania.

In vara anului 1849, la cererea patriotilor romani din Valahia si Moldova, Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac, sosesc in Transilvania. In urma negocierilor cu Guvernatorul statului ungur, L. Kossuth si cu generalul Iosif Bem, comandantul armatei revolutionare ungare, se semneaza, la 14 iulie 1849, la Szegedin, Conventia pentru infiintarea Legiunii Romanesti care sa jure credinta Romaniei si Ungariei si care sa lupte sub conducerea generalului Bem pentru apararea revolutiei ungare. Conventia s-a semnat insa prea tarziu deoarece armata generalului Bem a fost infranta de armata tarista si a capitulat la 13 august 1849 la Siria langa Arad.

In perioada de dupa anii 1849 si pana la primul razboi mondial mai apar in Transilvania si alte regimente, de alte arme, formate din romani dar si acestea erau subordonate Vienei.

Abia cele cinci divizii ardelene (16, 18, 20, 21 si 22) si "Regimentul Beius" participante, sub colmanda generalului Traian Mosoiu, ardelean de la B ran, la apararea cu arma in mana a Marii Uniri din 1918, vor constitui cu adevarat inceputul crearii armatei romanesti pentru aceasta provincie istorica romaneasca.

Astfel se incheie cu adevarat procesul fauririi Armatei Romane Nationale.

O sinteza a constructiei Sistemului Militar National timp de mai bine de un secol acopera practic epoca marilor infaptuiri: Unirea de la 1859, Independenta din 1877-1878, precum si participarea la sapte razboaie ruso-otomane, 1828-1829, al Crimeei intre 1853-1856, al Doilea Razboi Balcanic in 1913, Primul Razboi Mondial si cel Romano-Ungar in 1919 si al Doilea Razboi Mondial, precum si la trei revolutii nationale (1821, 1848-1849 si 1918).

Evolutia istorica continua a Sistemului Militar National si afirmarea prioritara a rolului acestuia in viata intregii societati romanesti si in desfasurarea marilor momente nationale ale romanilor este de necontestat iar sintagma "dezvoltare-aparare" a constituit pentru noi, romanii, o lege strabuna de nezdruncinat.

Actiunile de tip "turco-fanariot" ale puterilor postdecembriste ale statului roman de slabire, pana la desfiintare a acestui sistem, sunt acte criminale impotriva natiunii romane.

 

Autor col (r) Vasile Miron 24 Iunie 2013, 10:10 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate