Flacara vesnica a românismului – marele nostru istoric Nicolae Iorga

De Redactia 22 August 2015, 08:59 Atitudini

Nicolae IorgaÎn acest an s-au împlinit 144 de ani de la nasterea marelui nostru istoric Nicolae Iorga. S-a nascut la 5 iunie 1871 la Botosani si prin uluitoarea sa existenta si opera a intrat chiar din timpul vietii sale în legenda. Filonul nestemat al geniului sau se reflecta de timpuriu, înca de pe bancile scolilor din Botosani unde si-a început educatia. A fost un copil precoce, un copil minune, un fenomen. Opera sa întruneste 1250 de carti si 25.000 de articole. Desi a muncit ani în sir pentru a asterne pe hârtie aceasta uriasa opera, totusi Nicolae Iorga a fost si un mare pasionat de drumetii, strabatând toate meleagurile tarii sale, dar si ale întregii Europe.

Atât bunicul lui Nicolae Iorga cât si alte rude ale sale: Manole Iorga, Iorgache Draghici, Manole Draghici, Manolache Arghisopol si altii erau cunoscuti pentru strudiul istoriei Moldovei si pentru faptul de a strânge si studia documente istorice, de aici si chemarea lui Nicolae Iorga pentru studiul istoriei si documentelor istorice. În 1872 s-a nascut George, fratele lui Iorga. Cei doi baieti au fost crescuti de mama lor deoarece tatal lor a murit în 1876, când Nicolae Iorga avea doar 5 ani. Saracia trista si apasatoare a familiei, copilul Nicolae Iorga nu o simtea, traind în zilele îmbelsugatei sale lecturi, venite uimitor de timpuriu. Din casa copilul a deprins limba materna, curat moldoveneasca si franceza.

În 27 septembrie 1888, cere înscrierea la universitate. Avea 17 ani si trei luni. În aceeasi zi se înscrie si la examenul de bursa la Scoala Normala Superioara, unde intra al doilea. Iorga a intrat aici cu renumele de tânar exceptional. Pe 1 aprilie 1890 Nicolae Iorga a fost numit titularul catedrei de limba latina, a cursului superior de la Liceul din Ploiesti, dar nu a predat. A fost colaboratorul mai multor reviste: Contemporanul, Revista noua, Convorbiri literare, Lupta, Arhiva, Era Noua, Drapelul, Adevarul, Timpul, Constitutionarul etc.

În 19 octombrie 1890, Nicolae Iorga pleaca la Paris cu bursa Iosif Nicolescu acordata pentru a studia filologia clasica. Abia ajuns la Paris, s-a hotarât sa-si schimbe specialitatea cu istoria, Nicolae Iorga a ramas la Paris pâna la începutul anului 1893, dedicându-se cu totul muncii stiintifice, necunoscând o clipa de odihna. Colinda anticariatele, librariile, bibliotecile si tot ce era arhiva, unde studia toate documentele istorice referitoare la români. Si-a însusit în total 17 limbi straine.

La Paris urmeaza cursurile practice ale Scolii Practice de Înalte Studii. S-a împrietenit cu Gabriel Manod, Charles Beneont Duchesne, Charles Zenglois, prietenie ce a durat peste 30 de ani. Îsi sustine doctoratul si va cutreiera de zeci de ori arhivele marilor orase europene.

Întors în tara e profesor suplinitor la Universitatea din Bucuresti, în 1894, iar în 1895 devine profesor tutelar si colaborator al mai multor reviste franceze: Revue Historique, Revue d’Orient latin, precum si la Enciclopedia franceza. Documentele culese în aceasta perioada au fost publicate în „Acte si fragmente cu privire la istoria românilor”.

Activitatea stiintifica a lui Nicolae Iorga în domeniul istoriei poporului român, începe de timpuriu în cadrul Academiei Române (1897), unde va face sute de comunicari, va tipari mii si mii de documente, numeroase studii de sinteza. Activitatea de istoric e dublata de cea literara. În 1893 îi apare volumul „Poezii, schite de literatura româna” (1893-1894), „Amintiri din Italia” (1895) precum si de o fecunda prezenta publicistica în zeci de ziare si reviste.

Simte aceeasi chemare ca si Eminescu de a trece Carpatii. Strabate Ardealul, poposind la Brasov, Sibiu, Blaj, Bistrita, Oradea, Alba Iulia, Abrud, Arad, Cluj, Timisoara, Brad, Hateg. Pentru studiul arhivelor, viziteaza biserici, manastiri, discuta cu personalitatile vremii precum si cu locuitorii, luând contact cu suferinta ardelenilor. Participa la comemorarea a 300 de ani a lui Mihai Viteazul si la comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare, publicând, cu aceasta ocazie, zeci de lucrari dedicate voievozilor români. Tot atunci scoate publicatiile „Luceafarul” si „Neamul românesc”.

A militat neobosit pentru ca România sa intre în razboi de partea Antantei, pe care-l considera „cea din urma jertfa de rascumparare, pe care neamul nostru din Ardeal, o aduce pentru robia lui de 2000 de ani”. Aflat la conducerea Ligii Culturale, desfasoara o intensa activitate pentru unitatea nationala a românilor. În aceasta perioada Nicolae Iorga scrie si publica 40-50 de carti pe an si mii de articole, dar trei mari lucrari stiintifice l-au facut celebru la nivel mondial „Istoria Românilor”, „Istoria Imperiului Bizantin” si „Istoria Imperiului Otoman”.

Nicolae Iorga, geniul reprezentativ al neamului românesc, participa la zeci de congrese internationale de istorie si primeste titlul de „Doctor honoris causa” al Universitatilor Cambridge si Oxford din Londra, a Universitatilor din Paris, Roma si a altor Universitati din Europa si foarte multe titluri stiintifice. În perioada 17 aprilie 1931 – 21 iunie 1932, Iorga a fost Presedinte al Consiliului de Ministri, parlamentar – de mai multe ori, Presedinte al Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului. A încercat sa uneasca Liga Culturala cu ASTRA pentru a da românilor o puternica si glorioasa societate de cultura.

Pe lânga împlinirile deosebite din viata sa, Nicolae Iorga a trebuit sa lupte înca din anul 1920 cu atacurile lui A.C. Cuza, iar mai târziu si Corneliu Zelea Codreanu – liderul Garzii de Fier, datorita pozitiei si conceptiei antinaziste a scriitorului si istoricului. La 27 noiembrie 1940 firul vietii marelui istoric român a fost rupt de o banda de legionari, facând jocul nazistilor. A fost umilit, batjocorit si asasinat miseleste în inima si în capul care a dus în lume faima stiintei românesti, smulgându-i barba si zdrobindu-i mâna care a scris fara încetare. Asasinarea lui Iorga a lasat România la începutul celui de-al Doilea Razboi Mondial fara un cap limpede si luminat ce putea face ca destinul tarii noastre sa nu fie atât de tragic si dramatic, la sfârsitul conflagratiei mondiale.

Personalitate complexa, a lasat mostenire poporului român, o monumentala opera, care si astazi, înca mai este cercetata. A ramas nescrisa „Istoriologia umana”, care trebuia sa aiba 10 volume si la care a scris numai prefata si notele.

Marele nostru istoric Nicolae Iorga este omagiat permanent pe aria de traire româneasca. O nota aparte în acest sens o are distinsa Editura „Saeculum I.O.” din Bucuresti care a reeditat din opera lui Nicolae Iorga lucrarile „Istoria lui Mihai Viteazul”, „Istoria lui Stefan cel Mare”, „Neamul românesc în Ardeal si Tara Ungureasca, la 1906”, „Istoria românilor din Ardeal si Ungaria”, vol. I si II, „Sate si poeti din Ardeal”.

La fel în anul acesta lt.col.(r) Ioan Galdea, consultant stiintific al revistei de istorie „Dacoromania”, director Ioan Strajan economist,  editata de Fundatia „Alba Iulia 1918, pentru unitatea si integritatea României”, care prezinta repere filatelice cu mari personalitati române, ne prezinta la data aceasta repere filatelice Nicolae Iorga, din care aflam ca prima emisiune filatelica dedicata lui Nicolae Iorga a aparut în anul 1945, 30 aprilie, „Apararea patriotica” formata din 6 marci postale. Pe timbrul în valoare nominala de 20+180 lei apare Nicolae Iorga si o scena din asasinatul miselesc alaturi de înscrisul „Victimele terorii hitleriste”. Tirajul emisiunii este de 100.000 de serii.

În anul 1971, 20 decembrie, a fost pusa în circulatie emisiunea filatelica „Aniversari”, formata din doua marci postale”. Pe timbrul cu valoarea nominala de 1 lei apare Nicolae Iorga. Tirajul emisiunii este de 4.000.000 serii. În anul 1990, 27 noiembrie a fost pusa în circulatie emisiunea filatelica „Aniversari – Comemorari”, formata din sase marci postale. Pe timbrul cu valoare nominala de 3 lei apare Nicolae Iorga. Tirajul emisiunii este de 250.000 serii.

În anul 2000, 12 aprilie pe marca postala aparuta în 1990 cu Nicolae Iorga, s-a aplicat cu supratipar „carte cu calimara si pana” si valoarea nominala de 1700 lei, având tirajul de 131.208 timbre. În anul 2005, 1 iulie a fost pusa în circulatie emisiunea filatelica „Leul nou”, formata din 20 de marci postale. Pe timbrul ce reprezinta bancnota de un leu apare Nicolae Iorga. Tirajul emisiunii este de 328.750 serii.

Toate marcile postale realizate si dedicate lui Nicolae Iorga, precum si cartile postale, ilustratele, cartile postale maxime, întregurile postale, plicurile speciale, stampilele speciale si ocazionale fac obiectul colectionarii si întocmirii de exponate filatelice. De o mare valoare filatelica  este si corespondenta postala ce a apartinut lui Nicolae Iorga.

Lucilia DINESCU
Scriitor, publicist, presedintele Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina, filiala Columna a judetului Arad

sursa: revista ”Dacoromania” nr. 74

 

Autor Redactia 22 August 2015, 08:59 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii