Epopeea OARBA DE MUREȘ - filă sângeroasă a luptei pentru apărarea ființei naționale a poporului român

De Col.(r) dr. ing. Avădanei Constantin 04 Octombrie 2017, 09:50 Atitudini

monument Oarba de MuresToamna anului 1944 găsea armata română angajată în lupte aprige pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupația hitleristă. După episodul tragic de după 23 August 1944, armata română a fost decimată de forțele sovietice, peste 175000 de militari români fiind dezarmați și trimiși în Siberia. Cu greu își refăcea capacitatea de luptă, pentru a duce o ofensivă generalizată în Transilvania.

Semnarea armistiţiului cu URSS, care conţinea destule condiţii împovărătoare impuse României, a fost tărăgănată până la 12 septembrie 1944. Ruşii refuzau să semneze acest armistițiu înainte ca România să le predea tezaurul, care fusese ascuns într-o grotă de la Mănăstirea Tismana.

Protocolul militar dintre armata română şi armata sovietică a fost semnat abia la 25 septembrie 1944, ceea ce a făcut ca armata română să se angajeze singură în luptele pentru eliberarea Transilvaniei, reuşind ca până către jumătatea lunii septembrie să respingă forțele hitleriste de pe teritoriul de atunci al României, până la frontiera vremelnică, impusă prin tratatul Ribbentrop-Molotov şi să menţină la nord şi la vest de Carpaţi, în Transilvania, un cap de pod pentru concentrarea trupelor sovietice în vederea angajării lor în luptă.

Pe măsura încheierii victorioase a luptelor cu inamicul de la sud de Carpaţi, din Bucureşti şi de pe Valea Prahovei, trupele române sunt trimise peste munţi, în Transilvania, unde, între 1-4 septembrie 1944, participă la consolidarea dispozitivului de acoperire.

În acest timp a fost reînfiinţată Armata a 4-a română, comandată de generalul Gheorghe Avramescu, iar punctul de comandă al armatei a fost instalat la Făgăraş. Armata a 4 – a română a preluat o parte din sectorul de acoperire încredinţat iniţial Armatei 1 – a între Braşov şi Gilău, acesteia din urmă rămânându-i pentru acoperire sectorul de frontieră dintre Gilău şi Orşova în Crişana şi Banat. Astfel, la 4 septembrie se încheie operaţia de acoperire a frontierei, trecându-se la o altă formă a acţiunilor de luptă.

La 5 septembrie 1944, Armata a 2 – a ungară, întărită cu Divizia 8 SS germană trece la ofensivă în podişul Transilvaniei planificându-şi loviturile pe trei direcţii: Cluj – Aiud – Alba Iulia, direcţia principală, Sărmăşel – Luduş – Blaj şi Târgu Mureş – Târnăveni celelalte două direcţii, reuşind să pătrundă până la aliniamentul Mirăslău – Veseuş –  Târnăveni – Suplac. La 7 septembrie ofensiva inamicului este oprită de către Armata 4 – a română. Concomitent, pe direcţia Braşov – Sfântul Gheorghe, Corpul de munte român a continuat ofensiva. Trebuie menţionat că tot la 7 septembrie 1944 Armata Română a intrat în subordinea comandamentelor ruseşti iar Marinei militare i s-a făcut dezonoarea de ai fi fost debarcate echipajele, începând cu 3 septembrie şi înlocuite cu echipaje ruseşti.

În dimineaţa zilei de 9 septembrie, forţele principale ale Armatei a 4 – a române – Corpul 6 Armată, Corpul Motomecanizat, Corpul 6 Teritorial au trecut la ofensivă în centrul Podişului Transilvaniei. Pe direcţia Târnăveni – Ungheni Corpul 6 Armată a zdrobit rezistenţele opuse de inamic între Târnava Mică şi Mureş, iar la 14 septembrie au ajuns la Mureş în mai multe puncte şi au început pregătirile pentru forţarea râului. Pe direcţia Aiud – Turda Corpul 6 Teritorial a dus lupte pe căile de acces spre oraşul Turda zdrobind rezistenţa Corpului 2 Armată ungar, ieşind până în seara zilei de 15 septembrie pe râul Arieş, între Poiana Aiudului şi Corneşti. În acest timp Divizia 2 Munte Română, de la flancul stâng al Armatei a 4 – a a atacat pe direcţia Ocoliş-Băişoara ajungând la nord de Arieş. În a doua jumătate a lunii septembrie şi în primele zile ale lunii octombrie Armata a 4 – a Română a dus lupte grele pe cursul mijlociu al Mureşului şi pe Arieş între Câmpia Turzii şi Târgu Mureş.

În cadrul acestor lupte a avut loc şi bătălia de la Oarba de Mureş care, datorită subordonării Armatei române comandamentelor ruseşti, a devenit cel mai tragic moment din istoria celui de-al Doilea Război Mondial, un adevărat „Katin” pentru armata română. Ordinul de a ataca frontal şi fără sprijin de artilerie Dealul Sângeorgiu din zona Iernut a fost dat de comandantul rus, generalul Trofimenco, căruia i se subordona Armata a 4 – a română. În luptele pentru cucerirea poziţiilor germane de pe deal, puternic organizate genistic şi apărate de către Divizia 8 Cavalerie SS germană, au căzut peste 11.000 de ostaşi români din Diviziile 9 şi 11 Infanterie române din Corpul 6 Armată pe un front cu o lărgime de numai 400 metri.

După cum spune și cântecul popular: ”La Oarba și la Iernut o ținut bătaia mult/Cădeau tații și feciorii/Cum se scuturau bujorii” și așa vărsare de sânge a fost. Au fost chemați sub arme și tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Pe 17 septembrie 1944, începea bătălia de la Oarba de Mureş și a continuat 20 de zile, până pe 6 octombrie 1944.
Soluţia de a ataca frontal, impusă de comandantul rus, a avut loc, fie pentru că el nu avea încredere în români după patru ani de luptă contra lor, fie pentru că urmărea, din motive personale, să se răzbune pe Armata Română.

Este acest masacru şi o consecinţă a actului de la 23 august 1944.

Misiunea grea de a începe ofensiva pe sectorul din zona Oarba de Mureș îi revenea Regimentului 3 Dorobanti, care a primit ordin să forțeze râul Mureș, în dreptul localității Cipău. Pe Mureș, inamicul avea doar elemente de acoperire (avanposturi), iar cu grosul forțelor sale era organizat pe creasta Dealului Sângeorgiu. Avea astfel avantajul unui întins câmp de vedere și supraveghere pe valea râului și în adâncime, dincolo de Mureș, pe pantele Dealului Cucerdea, zonă ocupată de armata română, pâna pe culmea acestui masiv deluros. În acest spațiu se putea supraveghea orice mișcare. În plus, avea în față cursul râului Mureș, destul de dificil de traversat.

Ordinul primit era temerar, căci atacarea pieptiș a acestui deal, după forțarea Mureșului, părea imposibilă. Dar obstacolul trebuia înlăturat. El ramânea o piedică în aprovizionarea cu muniție și evacuarea răniților, pe lângă avantajul câmpului vizual și de executare a focului de care beneficia inamicul și-i facea poziția greu de cucerit. La nord de Mureș, pe pantele de sud ale dealului Sângeorgiu, se afla localitatea Oarba de Mureș, pe care inamicul organizase un punct de sprijin destul de puternic pentru dejucarea unei acțiuni de forțare a acestui important curs de apă, de către unitățile române.

Ca urmare a diversiunilor executate de R. 3 Dorobanți la Cipău, Regimentul 115 Infanterie, din Detașamentul Motomecanizat General Niculescu, aflat la stânga R. 3 Dorobanți, a reușit să forțeze Mureșul și să facă un cap de pod în zona localității Iernut. Prin manevre complexe, executate sub comanda unui corp de comandanți iscusiți, în zorii zilei de 18 septembrie 1944 întregul Regiment 3 Dorobanți, împreună cu statul său major, se găsea la nord de Mureș, făcând legătura tactică la stânga cu Regimentul 115 Infanterie. În aceeași noapte a reușit să treacă Mureșul, în capul de pod și Regimentul 4 Vânători Moto.

Prin ordinul Detașamentului Motomecanizat General Niculescu s-a dispus formarea unei grupări alcătuite din cele 3 regimente, aflate în capul de pod: stânga-Regimentul 4 Vânatori Moto, centru-Regimentul 115 Infanterie și dreapta Regimentul 3 Dorobanți, comandată de colonelului Alecu Nicolae, comandantul Regimentului 3 Dorobanți, sub denumirea ”Gruparea de atac colonel Alecu”, cu misiunea de a ataca și a ocupa cotele 495 si 463. Descriind mai jos derularea luptelor, se poate deduce puternica încleștare de forțe și spiritul de jertfă supremă a ostașilor români pentru eliberarea teritoriilor răpite României prin tratatul odios Ribbentrop-Molotov.

În dimineața zilei de 18 septembrie 1944, după o pregătire de artilerie, întreaga grupare a pornit la atac. Dar inamicul rezistă, răspunzând cu un foc puternic. Se înregistrează pierderi importante în ambele tabere aflate în luptă. Către ora 12,00, Regimentul 4 Vânatori Moto ocupa cota 495, iar Regimentul 115 Infanterie a ocupat drumul dintre cotele 495 si 463. Cu pierderi mari și Regimentul 3 Dorobanți ocupă cu Batalionul II/3 D, cota 463, apoi creasta Dealului Sângeorgiu.

În jurul orei 13,30, inamicul a contraatacat, sprijinit de un puternic foc de artilerie pe tot frontul Grupării de atac - colonel Alecu. Batalionul II/3 D nu poate păstra cota și se repliază la 100 m sub creastă. La stânga sa, R. 115 Infanterie s-a repliat mult mai la sud, punând în dificultate Batalionul II/3 D, al cărui flanc stâng a rămas descoperit. Această eroare tactică va face dificilă situația pentru ziua următoare, când se reia atacul, iar Gruparea de atac colonel Alecu se vede nevoită să se retragă, abandonând cota 463 sub contraofensiva puternică a inamicului. În această zi, 19 septembrie 1944, își pierde viața și comandantul Regimentului 115 Infanterie, locotenent colonelul Brădețeanu.

În ziua de 20 septembrie sectorul de front al grupării suferă modificări, primind întăriri cu Divizia 9 Infanterie, înlocuind Regimentele 115 Infanterie și 4 Vânători Moto. În perioada 21-26 septembrie 1944 au fost inițiate numeroase atacuri, la care inamicul a ripostat cu contraatacuri. Cotele și creasta Dealului Sângeorgiu treceau succesiv de o parte sau alta a forțelor aflate în încleștare, cu pierderi mari de ambele părți.

Ziua de 27 septembrie 1944 aduce noi modificări pe sectorul de front, Divizia 9 Infanterie este înlocuită cu Divizia 21 Infanterie, comandată de generalul Dumitrescu Polihrom și care a inclus și Regimentul 3 Dorobanți. Acesta a suferit unele modificări de organizare cu scopul măririi forței combative în luptă și o mai bună cooperare cu unitățile aflate pe flancurile acestei fâșii ale frontului.

În luptele desfășurate de trupele Regimentului 3 Dorobanți s-a evidențiat cu precădere căpitanul (rz) Iosif Ion, cel mai brav ofițer din cadrul regimentului care dispunea de o rară capacitate de manevră. Aici, la Oarba de Mureș, folosind această capacitate în terenul frământat al localității, cu acoperiri pomicole, vii și crânguri, prin care s-a strecurat cu compania, a ocolit așezarea pe la sud-vest, învăluind flancul drept și spatele inamicului și, cu pierderi minime, a ocupat-o. Obiectivul zilei fusese atins.

Dar la ordinele primite, a continuat lupta în vederea ocupării cotei 421 de pe creasta Dealului Sângeorgiu. Folosind porumbiștea și celelalte acoperiri s-a apropiat de înălțime instalându-se pe o poziție favorabilă pornirii la atacul de a doua zi, pentru ocuparea cotei. În cursul nopții inamicul a încercat un nou atac nereușit. Lupta a fost reluată a doua zi, 28 septembrie 1944, cu întregul Batalion de Marș/Regimentul 3 Dorobanți. A fost una dintre cele mai crâncene confruntări din acest sector. Încă din primele ore ale atacului, maiorului Drăgan, comandantul batalionului, a fost rănit și evacuat, transmițând comanda, printr-un curier, capitanului (rz) Iosif Ion. Acesta reușește să cadă în spatele inamicului, înlesnind astfel accesul tuturor subunităților Batalionului de Marș pe cota 421.

Dar inamicul a dezlănțuit imediat un acerb bombardament de artilerie, de toate calibrele, pe cota și creasta dealului cucerit. Batalionul de Marș a fost întărit cu un batalion de pionieri și un escadron de cavalerie, formând ”Detașamentul Capitan Iosif”, cu care s-a continuat atacul. După intrarea Diviziei 21 Infanterie în dispozitiv, în capul de pod, pe același timp ploios, au continuat atacurile și contraatacurile, care uzau forțele încleștate, fără a se produce vreo modificare în aliniamente. Numărul morților și al răniților creștea. Cad morți și grav răniți mulți din tinerii recruți care au venit la Oarba de Mureș cântând ”Treceți batalioane române Carpații”. În jurul postului de comandă al Regimentului 3 Dorobanți se întindea o mare baltă de sânge. Era sânge scurs din rănile celor ce așteptau să fie evacuați la postul de prim-ajutor aflat la sud de Mureș, în localitatea Cipău.

Dimineața zilei de 29 septembrie 1944 găsea taberele în lupte înverșunate  pentru cucerirea Dealului Sângeorgiu, cu faimoasele cote 495 și 463. Luptele din capul de pod de la Oarba de Mureș au continuat cu aceeași intensitate în zilele de 30 septembrie și 1-5 octombrie 1944, fără ca aliniamentul atins la 28 septembrie să sufere modificări. Doar efectivele se împuținau.

În noaptea de 5 spre 6 octombrie 1944 Diviziile 11 Inafnterie si 21 Infanterie au fost scoase din capul de pod de la Oarba de Mureș, fiind înlocuite de Regimentul 3 Călărași, prin extinderea marilor unități ale Corpului 2 Armată Română. După masacrul de la Oarba de Mureş a intervenit, în sfârșit, armata sovietică bombardând pozițiile inamice și rezolvând numai într-o noapte nimicirea forțelor aflate pe Dealul Sângeorgiu.

Era sfârșitul unei etape eroice: ”Oarba de Mureș”.

În această localitate de pe Mureş s-a făcut şi un joc politic. A fost, poate, o încercare a ruşilor de a demonstra că România este neloială şi cu o capacitate militară scăzută, deşi contrariul acestora fusese dovedit în luptele de până atunci. În plus, Oarba de Mureş poate fi şi o provocare. Dacă nu ne supuneam ordinelor armatei rusești, nu am fi avut dreptul de a fi a patra putere militară participantă la înfrângerea Germaniei, am fi pierdut dreptul de a ne numi aliaţi, am fi pierdut dreptul nostru istoric asupra Transilvaniei.

Comandamentul român care a condus trupele la acest măcel, nu neprevăzut, a înţeles marea miză politică a momentului iar ostaşii căzuţi la Oarba de Mureş sunt nişte martiri ai neamului. Fără capitularea necondiţionată de la 23 august 1944 nu ar fi avut loc nici masacrul de la Oarba de Mureş şi alta ar fi fost şi soarta României şi a elitei sale politice, culturale și militare româneşti.

Acești eroi-martiri își duc somnul de veci în cimitirul eroilor din localitatea Oarba de Mureș.
Singura rugăminte și mesaj ale acestor eroi, către generațiile viitoare, a fost: ”SĂ NU NE UITAȚI!”.

A consemnat din file de istorie a poporului român,
Col(r)dr.ing. Avădanei Constantin


    


 

Autor Col.(r) dr. ing. Avădanei Constantin 04 Octombrie 2017, 09:50 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii