Dascălilor noștri - cu dragoste!

De Virgil Matei 05 Octombrie 2016, 20:58 Atitudini

Când eram elev la școala de la noi din sat aveam un obicei ținut la secret. Încercam, și de multe ori reușeam, să „fur” iscăliturile dascălilor noștri. Cel mai ușor îl plagiam pe domnul profesor de matematică Aurel Călugăriță. În ordinea descifrării, urma semnătura domnului Pantazi Naidim, profesorul de chimie. Pe dom` Matei Ștefan, unchiul Fănică, fratele mai mare al tatălui meu, dascăl de limba și literatura română îl păcăleam atunci când, după ce-i trebăluiam prin curte, dădeam iama în lucrările de control, aranjându-mi nota adorită. Pe-a fratelui meu, profesorul de educație fizică Dumitru Matei aproape că o clonam dar, de frică, n-am utilizat-o niciodată în „scopuri personale”.

Basmele noastre populare vorbesc despre Feți-Frumoși ce ies din hrubele celuilalt tărâm hrănind zborul vulturului cu carne din carnea lor. La fel, dascălii noștri din Mărtinești nu au pregetat și nu pregetă să plătească răsăritul zorilor cunoașterii cu un preț asemănător. Doamna Șerbănescu, doamna Anghelache, doamna Bădin, domnul Stelică Petrache, doamna Maria Petrache, dom` Dorel, domnul și doamna Călugăriță, domnul Matei Ștefan, domnul Naidim, doamna Verginia, doamna Vica, nea Traian Chiriac, Nuș Cireașă, domnișoara Dica, doamna Maria Nițu, fratele meu Dumitru Matei, nea Nelu Mircea cu soția, Sebe Stelian, Profira, Rădița, Marioara, Corina, Fănica, Luxia, Costică al lui nenea Precup și soția sa Maria, Neluș Ghionea, Felicia, dascălii noștri așadar, (florile unei singure crenguțe din bogatul rămuriș al breslei) au rămas oameni a căror cea mai de seamă vocație a fost și rămâne dăruirea. Amenințați, prin însăși natura profesiei, de rutină, ei descopereau, la fiecare 15 septembrie ceva nou.

Ne descopereau pe noi, copiii, cu care aveau să se confrunte pe viu, mereu curioși, mereu la pândă, mereu nesatisfăcuți. Clasa era câmpul de bătălie al dascălilor noștri în ciuda tuturor dificultăților. Darul cel mai de preț al dascălilor noștri era acela de a face daruri, darul învățării, darul cunoașterii, darul zborului în lume. Teritoriul unde au supraviețuit și înflorit dascălii noștri a fost catedra. Fiecare dintre noi i-am cunoscut pe acești aducători de lumină, postați ca niște santinele acolo unde începea descifrarea tainelor cunoașterii. Dascălilor noștri - recunoștința noastră!

Ce n-aș da acum să mai pot întinde odată carnetul de note lui Dom` Dorel! Măcar și-așa, numai pentru a-i fura iscălitura…

 

Autor Virgil Matei 05 Octombrie 2016, 20:58 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii