Braila - poarta deschisa spre Basarabia (prima parte)

De Redactia 29 Septembrie 2013, 21:18 Atitudini
Nicolae Iorga considera Braila "Poarta catre Rasarit" pentru ca "toate influentele Apusului treceau catre Rasarit prin Braila. Drumul mocanilor trecea pe aici, unii treceau chiar dincolo de Nistru, se duceau pana in Crimeea..." (Ionel Candea)

In prima sa lucrare despre Basarabia, din 1899, intitulata "Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe" N. Iorga, pe baza de documente, vorbeste despre "Drumul moldovenilor" din lungul Siretului, care in sec. XIV avea capatul la Braila. El trecea prin Colomeea Sniatyn, Cracovia, Lemberg, facea ocol mare spre Apus la Suceava... ajungea la Roman, apoi la Bacau, Adjud, cobora la Braila. Iar "Drumul tataresc" mergea de la Botosani, Suceava, Iasi, trecea Prutul la Vadul Tutovei, aici urma spre Caffa, Ackermann si Chilia. Dar de cand cu pradaciunile tataresti o lua pe la Vaslui, Vadul Falciu, spre Chilia si Cetatea Alba" (N.Iorga).

Deci, Braila concura cu Chilia.
In 1484 sultanul Baiazid al II-lea smulge lui Stefan cel Mare, Chilia si Cetatea Alba. Turcii au vrut sa aiba in mana lor Vadurile de la Dunare si Nistru, nu numai ca puncte militare, dar si pentru a lua vama bogata. In 1538 ocupa Braila, o transforma in raia in 1540 si toate veniturile stranse vor fi ale sultanului, pana in 1829.

Ca istoric, N. Iorga spune atat de frumos si adevarat: "Nu Braila este Fiica Principatului Tarii Romanesti, ci ea este Maica acestui Principat!" De ce? pentru ca existenta Brailei precede intemeierea Tarii Romanesti.Drumul ce lega Brasovul de Braila a fost crucial in procesul de devenire a statului medieval muntean.

Profesorul Constantin Pricop in conferinta "Pe drumul Brailei" de la Muzeul Brailei, din 20.01.2011, cand s-au sarbatorit 643 de ani de existenta a Brailei (1368) a intrebat: "Ce este drumul? Drumul este ca viata, iar orasul este Omul. Destinul Brailei este ca apele Dunarii, cu unduiri si valuri. Copilaria Brailei a durat doua secole. In 1538 copilul a ramas orfan de tara fiind luat de turcii condusi de Soliman Cel Mare (cel care ocupase si Timisoara)."

Braila aproviziona cu de toate Istambulul si era "ochiul sultanului" ce veghea asupra tarilor romane. Granele, vitele, lana, pestele, mierea, ceara, lemnul, sarea care se incarcau in celelalte porturi ale Dunarii, de la Calafat si Giurgiu, se indreptau spre Braila de unde, in corabii, plecau spre lumea larga si unde veneau in schimb produse si marfuri straine.

Istoricul Constantin C. Giurescu spenea: "Braila, "Poarta spre lume" a Tarii Romanesti si-a avut dezvoltarea ei istoria determinata, pe de o parte de asezarea in punctul cel mai apropiat de mare al Dunarii muntene, pe de alta de vecinatatea baltii bogate in peste si a Baraganului, bogat in turme, vite si grane".

Conditiile favorabile traiului omenesc in tinutul brailean au facut sa se aseze oamenii din cele mai vechi timpuri si sa existe o continuitate neintrerupta. Descoperirile arheologice arata urme ale culturilor neolitice Boian si Gumelnita, acum 5000 de ani, legaturile cu celebra cultura Cucuteni si in prima epoca a fierului (1200-700 i.Hr.) dezvoltarea culturii Basarabi pana peste Prut, cu caracter etnic nord tracic.

In sec. VIII i.Hr.s-a produs separarea ramurii nordice a daco getilor din marea famillie a tracilor. Statul lui Burebista (82-44 i.HR.) se intindea la rasarit pana la gurile Nistrului (Tyras), la sud, Dunarea (Danubius) si Marea cea Mare, iar la apus, Tisa. La fel, in timpul lui Decebal (87-106) "regatul cuprinde intreg Ardealul si tinuturile ce se asterneau la poalele muntilor pana la Dunare si Nistru", sustine istoricul Ion I. Nistor.

Cetatile dacice sunt numeroase si puternice in aceasta zone: s-au descoperit 70 de asezari dacicie si patru necropole: Piroboridava (Pyr=Prut; Bor=Boreion - una dintre gurile Dunarii si Dava=cetate), Tamasidava (Reni), Daciporata (Daci=Daci; Porata=Prut), Carsidava (Carpsidava=Carpii) si Carroduonum.

In aceste zone bogate au venit in sec. VII i.Hr. grecii din Milet care au intemeiat Histria, Diompopolis (Balcic), Mesembria (Nesebar), Appolonia (Sozopoli), tyras (Cetatea Alba). apoi vin scitii de neam iranian si in sec. I d.Hr., bastanii de neam german. In sec. I d. Hr. romanii ocupa toata zona si o alatura provinciei Moesia, avand un castru puternic la Barbosi (varsarea Siretului in Dunare) intre anii 60-90 d.Hr.

Legiunile romane au ajuns pana la Tyras (Legiunea a V-a Macedonica). Si astazi se pastreaza cele doua Valuri ale lui Traian care erau folosite pentru aparare si ca puncte de observatie. Pe malul dobrogean al Dunarii, in fata Brailei, era Cetatea romana de la Arrubium (Macinul).

In 1975 in castrul roman de la Barbosi s-a descoperit o sfanta cruce pandantiv, piesa crestina in cuprinsul unei localitati dacice de epoca romana, avand in partea de sus un orificiu de prindere. Crucea este din sidef si dateaza din prima jumatate a sec. III. S-a gasit si un opait cu porumbelul cu ramura de maslin in cioc. Acestea dovedesc raspandirea crestinismului de la inceputurile sale.

Interesanta este aprecierea cronicarului bizantin Laonicos Chalcocondilas care l-a insotit pe sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, in 1462 in razboiul pornit impotriva lui Vlad Tepes si care scrie in "Cronica" sa: "Braila este orasul dacilor, in care se face comert foarte mare".

Revenind la epoca romana, in afara teritoriilor incluse in Moesia, existau dacii liberi, costobocii in regiunea superioara a Nistrului, ce au purtat lupte cu romanii intre anii 167-170.     ntre 271-275 are loc retragerea romana la sud de Dunare, armata si administratia, dar majoritate populatiei romanizate a rams in Dacia. Simbioza daco-romanilor va constitui piatra de temelie pentru formarea poporului român.

Urmeaza valurile migratoare ale avarilor, hunilor, slavilor (sec.VI), bulgarilor (VII), pecenegi si maghiari (sec.X), cumani (sec.XI) si in 1241 Hanatul Hoardei de Aur al tatarilor. Asa cum spune Nicolae Balcescu: "Potopul Asiei a venit sa inghita lumea si românii i-au pus stavila".

In "Cuvantul pentru deschiderea cursului de istorie nationala" la Academia din Iasi Mihail Kogalniceanu spunea pe 24 noiembrie 1843: "basarabenii si toti moldovenii suntem români. Asa a vrut Domnul sa fie! Suntem lasati cu solie de la Dumnezeu si misiunea istorica de straja la hotar impotriva Rasaritului cotropitor".

Intemeierea Tarii Românesti este opera lui Basarab I (1310-1352), drept pentru care turcii aveau sa numeasca acest pamânt Basarabia...care s-a intins de-a lungul Dunarii pana dincolo de gurile fluviului, deci dincolo de Prut, inchizând si zona dintre Prut si Nistru.

Prin descalecatul lui Bogdan I se formeaza Tara Moldovei. Dimitrie Cantemir spune ca Moldavia este de la raul Moldova sau Mollis Davia (Dacia Molizilor). Numele de Basarabia ca "tara deosebita" de Moldova apare oficial in timpul tarinei Ecaterina a II-a care la stabilirea de consuli in Tarile Române le numeste: Valahia, Moldova si Basarabia. In 1812 rusii au extins numele de Basarabia asupra intregului tinut anexat intre Prut si Nistru.

Dar numele Brailei? Este tipic românesc si vine de la numele de persoana, Braila. Face parte din categoria, foarte veche, a numelor peronale terminate in ai: Brai, Niculai, Mihai (C.C.Giurescu). In 1330 stapanirea lui Basarab se intindea si dincolo de Braila, pe ambele maluri ale Dunarii, pana la varsarea ei in mare.

Intre sec. XIV-XIX, Basarabia nu a avut o denumire speciala, ea a facut parte din Principatul Moldovei. In acest timp, turcii si-au organizat un sistem de raiale la Dunare: Turnu si Giurgiu (1428), Braila (1540), Tighina (Bender-Poarta, 1538), Ismail (1595) si Hotin (1711).

In studiul prezentat la Academia Româna in 1910, despre "Luarea Basarabiei si Moruzestii", N. Iorga explica, pe baza documentelor, ca diplomatul francez Ledoulx din Bucuresti credea, in decembrie 1811, ca "rusii vor ramane in Basarabia intreaga cu Ismail si cu Braila si ca tratatul intre Turcia si Rusia este iscalit asteptandu-se doar ratificatia sultanului". De aceea "se gatiau in Bucuresti luminatii cu zeul Marte calare pe vulturul imparatesc, ce tine-n plisc Semiluna".

Toate acestea arata ce siguri erau in ceea ce priveste incheierea pacii din mai 1812 si luarea Basarabiei in intreime, nu numai sudul.

Prelegere tinuta la Congresul de Dacologie, Buzau-Chisinau, 2013, de  profesorul brailean Adriana Grigorescu

 

Autor Redactia 29 Septembrie 2013, 21:18 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate