A fi brailean! 1915

De Prof. Adriana Grigorescu 18 Februarie 2015, 11:04 Atitudini

Braila vecheMoto:
Ca să ne iubim orașul trebuie să-l cunoaștem nu numai cum este în prezent, ci și cu trecutul lui”. (Andrei Pippidi)

  Brăilenii: navigatori și ostași, lucrători ai pământului și crescători de vite și oi, buni meseriași, intelectuali și personalități de prestigiu, oameni harnici sunt așa cum i-a apreciat marele istoric Nicolae Iorga la Congresul Studenților ținut la Brăila în 1929:
Brăila, oraș și județ e un punct de vioiciune și energie în viața țării... acolo s-au putut ține întâi supt turci numai Români de o vitejie și o răbdare deosebită. După liberare... s-au simțit în stare să fie ctitorii unei noi ordini de lucruri și apărători ai ei. Astfel s-a creat o rasă brăileană”.

O frumoasă caracterizare face filosoful brăilean, Nae Ionescu: mândri, susceptibili, la orice atingere, îndrăzneți până la nebunie și calmi în același timp.

Demnitatea și mândria brăilenilor este evidentă în scrisoarea trimisă în 1470, domnului Ștefan cel Mare al Moldovei, care vroia să fie pe tronul Țării Românești un devotat și un aliat în lupta împotriva turcilor, pe Mircea Basarab: ”De la toți boierii brăileni și de la toți cnejii și de la toți românii, scriem ție, domnului moldovenesc, Ștefan voievod... Și învață-ți țara cum să te slujească, iar de la noi să te ferești, căci de cauți dușman, ai să-l găsești. Și așa să știi: domn avem, mare și bun și avem și pace din toate părțile și să știi că toți pe capete vom veni asupra ta împreună și vom sta pe lângă domnul nostru, Basarab Voievod, măcar de ar fi să ne pierdem capetele”. În acest fel, Mircea nu a mai ajuns domn în Țara Românească.

Braila vecheRevenind la epoca în discuție, 1915, voi încerca să prezint ce înseamnă a fi brăilean, adică cum trăiau, cum se distrau, care era viața de toate zilele.
Majoritatea brăilenilor se relaxau, plimbându-se pe Strada Regală, mai ales seara, oprindu-se pe la vitrinele magazinelor, terase și cofetării sau stând de vorbă la colț de stradă.

Iarna și în vreme rea se organizau baluri și seri dansante la Cercul Militar, la Hanul lui Gogu (pe Bulevardul Carol), la Hanul Snagov și în saloanele de dans special deschise, cum era Hagi Simu de pe Strada Regală unde petreceau până în miez de noapte.
Cinematografele erau veșnic pline, unele aveau și grădină de vară (Trianon, Lyra, Passalaqua).

Lumea Brăilei era bine îmbrăcată, doamne elegante se purtau după ultima modă, iar domnii purtau costume cu cravată, pălării și, uneori, baston, ca semn de semn de bon ton.

În zilele de sărbătoare mergeau la Parcul Monument, în Grădina Mare sau în stațiunea Lacu Sărat (cu tramvaie deschise), Dunărea și Balta Brăilei erau însă marea iubire a brăilenilor: șalupe și bărci străbăteau canalele. Familiile, cu mic cu mare se așezau pe mal la pescuit sau la grătar.

Din anul 1903, Societatea Ecvestră (pentru încurajarea îmbunătățirii raselor de animale) primește ca donație un teren lângă Parcul Monument, unde să fie Hipodromul pentru a se organiza alergari de cai. S-au clădit tribunele și grajdurile, Casa de Pariuri - președinte de onoare a fost Regele Ferdinand.

Pe 23 aprilie 1913 a avut loc un miting aviatic, când în prezența a 5000 de spectatori, la orele 15.45 minute, la care Aurel Vlaicu a zburat timp de o jumătate de oră cu aeroplanul său deasupra platoului de lângă monument, adică la Hipodrom. În septembrie 1913 are loc moartea lui în accidentul de lângă Câmpina. Pentru cinstirea lui, la Brăila, este organizată o procesiune de doliu.

Numărul cârciumilor, bodegilor și tavernelor nu se cunoaște cu exactitate, dar sunt interesante numele:
- cârciumi: La Regina ospitalieră (Centru), La Măgarul tăvălit, La Pisica îndoliată, La Rochița ridicată, Vițica blondă
- bodegi: La Piatra de moară, Clondirul cu mătănii (pe Chei), Puii de lup (Brăilița)
- taverna: O cană cu buza groasă
- bordeluri: La Tanti Elvira (pe Strada Neagră)

Deci, erau posibilități de distracții pentru toate gusturile, pentru toate buzunarele, brăilenii, fiind oameni muncitori, dar și cărora le plăcea să-și trăiască viața. Numai pacea aduce fericirea și bucuria de a crește copii în sânul unei familii întregite, numai pacea păstrează în sufletele oamenilor speranța de a fi mai bine.

 

Autor Prof. Adriana Grigorescu 18 Februarie 2015, 11:04 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

  1. Stoian Stefan 06 Ianuarie 2016, 10:01

    Interesant articolul. Braila are o istorie foarte interesanta, dar putin cunoscuta. E de datoria localnicilor sa scrie mai mult despre harnicia si mandria brailenilor.

Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii