Politică pe YouTube. Politică pe Facebook

Bătăliile electorale s-au mutat astăzi în mediul online, pe bloguri, pe reţelele de socializare şi chiar şi pe YouTube. «Respectând principiul „ţineţi prietenii aproape şi duşmanii şi mai aproape”, din ce în ce mai mulţi politicieni din întreaga lume aleg, de voie-de nevoie, să poarte războiul electoral şi cu arme virtuale». În funcţie de preferinţe şi de interesul pentru politică, şi votanţii participă entuziasmaţi la acest război dat între politicieni care înţeleg evoluţia campaniilor electorale şi sunt dispuşi să exploreze şi politicieni care adoptă cu greu acest nou stil de confruntare a adversarilor.

„Poate că nu se câştigă voturi reale prin campanii în medii virtual, dar se câştigă vizibilitate, notorietate, publicitate gratuită, simpatizanţi şi chiar voluntari.”

YouTube a început să fie folosit în campaniile electorale din America, revoluţionându-le. Acest fenomen a împărţit părerile votanţilor în două: cei care se îndoiesc de capacitatea YouTube de a influenţa alegerile şi cei care cred că tehnologia joacă un rol foarte important în viitorul politicii. Prin urmare, chiar dacă dezbaterile au loc online, participând oameni din toată lumea, au fost generate discuţii pornind de la această tehnică de promovare, în realitate.

În parteneriat cu CNN, YouTube a realizat un vlog politic care servea drept platformă pentru dezbaterile electorale, numit CitizenTube. Printre cei şaisprezece candidaţi ai Partidului Democrat care au acceptat acest format şi care chiar şi-au creat canale pe YouTube se numără Hillary Clinton, Barack Obama şi John McCain. Pe platforma numită YouChoose08 au fost încărcate înregistrări necenzurate cu întrebări din partea electoratului pentru candidaţi. Au fost trimise 2.300 de astfel de înregistrări, fapt ce dovedeşte că platforma a fost un success. Această iniţiativă a mobilizat cetăţenii americani, care au intrat în dialog cu conducătorii şi în acelaşi timp, a conferit o imagine reală, fără ascunzişuri, necenzurată atunci când politicienilor li s-au pus întrebări incomode pentru care nu erau pregătiţi şi pe care moderatorii unei emisiuni nu ar fi putut să le adreseze.

Nu este de mirare faptul că YouTube a adus schimbări în ceea ce priveşte comunicarea online, informaţiile transmise audio-vizual fiind mult mai atractive şi mult mai uşor de înţeles decât cele transmise în scris. „Noile media însă impun regândirea spaţiului comunicaţional politic şi strategiilor electorale, iar formaţiunile politice care înţeleg cel mai repede noile realităţi sociale şi îşi adaptează mesajele au cele mai mari şanse de success.”

Politică pe Facebook

David Kirkpatrick relatează în Efectul Facebook momentul în care a luat cina cu creatorul acestei reţele de socializare şi a avut ocazia să îl întrebe despre efectele pe care aceasta le poate avea asupra societăţii. Mark Zuckerberg descrie Facebook, povestindu-i lui David despre o sărbătoare specifică locuitorilor de pe coasta de nord-vest a Americii de Nord, numită potlatch, în cadrul căreia fiecare participant contribuie cu mâncare şi băutură şi poate alege să consume ceea ce doreşte, urmând ca cel care aduce cel mai mult să fie admirat de ceilalţi. Prin urmare, Facebook este ca un bufet diversificat, făcut pentru toate gusturile, iar fiecare om din societate este liber să cearnă după bunul plac ceea ce i se oferă şi este incurajat să ofere la rândul său cât mai mult în schimbul a ceea ce caută fiecare fiinţă ce doreşte să aparţină unui grup: admiraţie. Zuckerberg numeşte acest fenomen „economia darului”, concept adoptat de multe societăţi subdezvoltate. Facebook oferă transparenţă şi ajută la adoptarea acestui concept pe scară largă, iar viziunea lui Mark se referă la o lume mai bine guvernată prin intermediul unui click. Facebook influenţează societatea în domenii precum politica.

Atunci când ne exprimăm opinia în mediul online în ceea ce priveşte o problemă de ordin politic, ne dezvăluim orientarea politică şi contribuim la ceea ce Zuckerberg numeşte „economia schimbului liber de idei.”

Un lucru important este faptul că în mediul online, fiecare face declaraţii pe propria răspundere. Autorul asemănă responsabilitatea unui comentariu făcut online cu cea a unei petiţii semnate cu datele noastre. Pentru a dovedi acest punct de vedere, Kirkpatrick oferă exemplul lui Oscar Morales, primul care a practicat activismul politic prin intermediul Facebook, cu mult înaintea Primăverii Arabe. Reţeaua de socializare l-a sprijinit împotriva Forţelor Armate Revoluţionare şi a mişcărilor teroriste din Columbia, precum bombardamentele şi luarea de ostatici. Morales a creat un grup numit „Un million de voci împotriva FARC”, care a avut ca rezultat eliberarea câtorva ostatici de către FARC şi a organizat proteste în stradă, invitând oamenii tot prin intermediul reţelei.

Pioner al activismului digital, Oscar a declarat: „The people make the change. It isn’t caused by the technology, but the technology can help spread the word and mobilize people, especially around a key catalyst.”

„Oamenii fac schimbarea. Nu este cauzată de tehnologie, dar tehnologia poate ajuta să răspândească vorba şi să mobilizeze omaenii, în special în jurul unui catalizator cheie.”

Acesta este un exemplu pe care Facebook l-a promovat pentru ca oamenii să înţeleagă cum să folosească tehnologia. Noile media pot fi un instrument util şi din alte puncte de vedere. Spre exemplu, după orice incident cauzat de natură, precum un uragan, Facebook cere celor prezenţi în zonă să îşi actualizeze starea pentru ca cei dragi să ştie în ce stare se află.

„In the 1960s, the copying machine proved vital to American activists. Students in Berkeley allied with local printers to get flyers printed cheaply or for free so that they could distribute their message to more people than ever before. The fax machine played a key role in Vaclav Havel’s revolution in the Czech Republic. The role of social media today is a continuation of this tradition.”

„În anii 1960, maşina de copiat a fost vitală pentru activiştii americani. Studenţii din Berkeley s-au aliat cu imprimantele locale pentru a obţine flutuaşi tipăriţi ieftin sau gratuit, astfel încât să poată distribui mesajul lor mai multor oameni decât înainte. Fax-ul a jucat un rol cheie în revoluţia lui Vaclav Havel în Republica Cehă. Rolul mass-media, astăzi, este o continuare a acestei tradiţii.”  

Mass-media, în general, în toate formele ei, a devenit un personaj important din punct de vedere politic şi social, un avantaj împotriva forţelor teroriste. În 2008, AT&T, MTV, Google şi Howcast i s-au alăturat Facebook-ului în ajutarea grupurilor care îşi propuneau combatarea terorismului. Facebook a luat amploare atât de repede încât, în 2008, în vremea preşedinţiei lui Bush, a ajuns chiar şi la Casa Albă şi a devenit din ce în ce mai implicat în mişcări sociale. De fapt, anul 2008 a fost declarat „Anul alegerilor Facebook”, campania lui Barack Obama fiind cel mai bun exemplu, cu un profil de Facebook bine pus la punct şi cu grupuri separate care îl susţineau. Acesta a ştiut cum să se folosească de mijloacele digitale, iubite de generaţiile de tineri, pentru a se promova. Ca dovadă a succesului său, Obama este cel mai popular politician şi în prezent.

Întrecut doar de Google, Facebook a fost la început o ameninţare pentru mijloacele media tradiţionale întrucât oferă din ce în ce mai multe servicii, însă în prezent, media tradiţională încearcă să coopereze cu noile media.