KENT, NESS SI REXONA

De Valeriu Ion GĂGIULESCU 23 Aprilie 2020, 15:51 Atitudini

Eu sunt un dependent cronic de emisiunile RRA ! Vai de mama lui, ăla care nu știe cum se traduce această siglă! Ei, bine, după ce, ani de zile, timp îndelungat l-am urmărit pe Stan Ștefan, ”Vocea Teleormanului”, a dat Dumnezeu de am putut să ne privim de aproape. Atunci, fiind noi găzduiți de ”Nenea Iancu” (personaj arhicunoscut p-acilea, pe la noi) și dezlegându-se limbile, i-am ”trântit” reporterului următorul catren : ” Erai doar VOCEA, nu-i o dramă.../ Căci gazda, printr-un mic tertip,/ A reușit, în a sa cramă/ Să dea și vocii tale CHIP !”

Ei bine, de ceva vreme și în contextul dependenței mele pomenite, nu mă satur să mă bucur ascultând VOCEA BRĂILEI ! Și pentru că sunt un brăilean nativ dar și pentru calitatea deosebită a reportajelor concepute și emise de către această nouă prietenă, GINA BAHOR ! Mai rămâne să se întâmple să ne și privim în ochi, direct! Catrenul este deja ”pe țeavă” ! Acum conversăm doar pe FB. Și, plină de umor, azi mi-a postat o amintire legată de timpurile trecute în care ” șperaclul” universal era reprezentat de ”treimea” KENT, NESS, REXONA...!!! Și atunci mi-am adus și eu aminte de o nostimadă. Cine nu știe că cea mai plăcută parte a zilei de lucru era dimineața. Acea oră a tradiționalei cafeluțe colective în care se afla tot...care cu cine a mai făcut ce-a mai făcut...ce s-a ”băgat” și unde...cine a zis ce-a zis...e-iii, chestii d-astea! Era vremea ”nechezolului” și toată bucuria era să sorbim delicioasa licoare împreună. Numai că, din ce în ce mai des, te pomeneai că rămâneai cu termo-plonjorul rece în ibric. Că ”se lua lumina” ! Ce mai era de făcut?! Păi...românul, bre, românul ?! Eram în biroul nostru de judecători. În ”camera de chibzuință” cum ar veni. Ne-am uitat unii la alții și...gata...ne-am năpustit peste acei metri cubi de ”ciorne” pe care Ministerul ne obliga să le păstrăm, nu se știe de ce...! Oricum, pe atunci se ”lucra manual” ! Nu existau computere! Și...pe o tablă așezată pe birou, fiecare a început să facă ghemotoace, ghemotoace, rodul preocupărilor lor profesionale și apoi să le dea foc! Niciodată n-a fost mai bun ”nechezolul” realizat astfel, ținând ibricul peste acel foc sacru! Produsul finit s-a numit, evident, ”CAFEA LA SENTINȚĂ ” !

 

 

Autor Valeriu Ion GĂGIULESCU 23 Aprilie 2020, 15:51 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii