1940. Pierderea Basarabiei si a nordului Bucovinei. Rezistenta lui Nicolae Iorga (II)

De Redactia 14 Noiembrie 2013, 08:41 Atitudini
În conditiile dramatice ale verii lui 1940, unii se îndoiau ca editia Universitatii Populare va putea avea loc. De aceea, prin „Neamul Romanesc” se confirma desfasurarea cursurilor. Erau concepute ca un mijloc de refacere a sperantei românilor în reintrarea în dreptul lor.

Pregatirea fusese facuta printr-o campanie de presa; nu era numar al ziarului „Neamul
Românesc” unde sa nu fie abordata tema pierderilor teritoriale. Cenzura, desi foarte aspra, nu a intervenit niciodata. Cum presa oficiala a regimului carlist nu putea sa adopte o atitudine dura fata de U.RSS, ca sa nu provoace o reactie diplomatica, sentimentul larg popular era lasat sa se exprime prin „Neamul Românesc”, ajuns tribuna principala de condamnare a agresiunii Sovietelor. Pe 3 iulie începea republicarea unor fragmente din volumul lui Nicolae Iorga La vétitésur le passé et le présent de la Bassarabie, aparut în 1922.

Pe 4 iulie, încadrat într-un chenar negru, de doliu, aparea articolul lui Nicolae Iorga „Boierii” din Basarabia, ca raspuns la propaganda sovietica de incriminare a „jefuirii” Basarabiei de catre români. Pe 7 iulie era inventariat Ce se duce cu noi din Basarabia; finalul era optimist „Nu ne uitam fratii, si nu îi vom uita niciodata. Vitregia vremurilor o vom birui cu vrednicie si cu hotarâre”.

Tot acum apare articolul Cea mai mare durere. Un documentar vast, sub titlul În Basarabia. Cum au progresat industria si comertul sub stapânire româneasca, era publicat în „Neamul Românesc” din 11 iulie. Un altul, Români si rusi în Basarabia, pe 14 iulie. Se republica, în serial, volumul lui Nicolae Iorga din 1905 Neamul Românesc din Basarabia.

Dintre articolele având semnatura altor autori, cel mai documentat era al lui N.A.Constantinescu: Ce reprezinta Basarabia pentru noi (3 august). Numarul dublu al saptamânalului  „Neamul Românesc pentru Popor”, din 15 iulie – 1 august 1940 era în totalitate dedicat pierderilor teritoriale: cele mai multe erau articolele reluate ale lui Nicolae Iorga: Ce se duce cu noi din Basarabia, În Basarabia, Sete din Bucovina, Românismul în trecutul Bucovinei s.a. Ion Agârbiceanu semna Durerea românismului. Se prelua si articolul lui Noëlle Roger, din „Gazeta de Lausanne”, Basarabia pamânt românesc.

„Datorita împrejurarilor si doliului national – mentiona „Neamul Românesc” – cursurile de vara din 1940, inaugurate la 14 iulie, au început fara obisnuita festivitate”, desi „Trenurile au sosit pline cu ascultatori si profesori, cu studenti, învatatori, cursanti numerosi, între cari si minoritati, destui”.

Chiar în acele împrejurari, la deschidere au fost si o serie de personalitati politice sau culturale. Între altii, G. Alexianu, rezident regal al Tinutului Bucegi, fostul ministru Ion Inculet, dr. Petru Topa, Dumitru Munteanu - Râmnic, preotul academician Nae Popescu, prefectul de Prahova A Teodorescu; presa îl mentiona si pe conducatorul social-democratilor – Constantin Titel Petrescu. Apoi vechi conferentiari la Universitatea Populara, unii fosti studenti ai lui Nicolae Iorga, precum Victor Bratulescu, N.A. Constantinescu, Aurelian Sacerdoteanu, Nichita Smochina, George Oprescu, compozitorul Paul Constantinescu, Ilie Ardeleanu, Ilie Minea, sa.

Dintre ziarele centrale, cel mai atent s-a aplecat asupra deschiderii cursurilor de vara din 1940, „Timpul”: cu reveniri în mai multe rânduri. „În aceste împrejurari grozav de zbuciumate – scria -, în care fiecare zi, datorita evenimentelor externe, e ca o pagina de roman de aventuri dureroase, universitatea d-lui Iorga, e prezenta si treaza. […] În istoria culturii actuale românesti, Valenii de Munte, cu Universitatea lor, sunt mai mult decât o data obisnuita. Si asta o va confirma viitorul.”

Peste câteva zile revenea asupra subiectului, sub titlul Ctitoria de la Valenii de Munte: „Valenii de Munte reprezinta un miracol. […] Odinioara stramosii nostri se duceau, în vremuri de restriste, la manastiri. Azi, noi, urmasii, sa mergem la Valenii de Munte. Acolo vom învata ca Neamul Românesc este vesnic si de credinta aceasta avem nevoie cu totii.”

În „Neamul Românesc”, sunt diverse semnaturi, gasim calificative superlative despre Universitatea Populara: Catedrala Neamului; Mecca românismului; Un izvor al puterii românesti; Altarul românismului etc. si îndemnul biblic: „Veniti de luati lumina!”

În cuvântarea de deschidere, Nicolae Iorga a vorbit despre drepturile românilor asupra Basarabiei si Bucovinei. „Nu este nici vremea – spunea – si nu este nici firea noastra sa ne jalim. Sunt popoare care plâng; noi nu facem parte dintr-însele. Suntem un neam dârz, care stie sa pastreze amintirile tuturor jignirilor si sa le rasplateasca; un neam care palmuit cu grosolanie, îsi asteapta rabdator vremea când va putea sa raspunda la aceste ofense. Si momentului aceluia de rasplatire trebuie sa i se deschida drum,. Prin credinta nezguduita si prin munca de fiecare zi. A plânge e cu atât mai putin indicat cu cât, în ceia ce a cazut asupra noastra nu este nici o raspundere a Natiunii. […] Dar nu este nici locul, nici vremea pentru socoteli, care la vremea lor, vor trebui sa fie. […] Sa nu ne caciulim, sa nu ne plecam înaintea puterii, îndata ce am crezut ca descoperim victoria ei definitiva. Sa nu ne cautam dreptatea nici în dreapta, nici în stânga; dupa cum, în sfârsit, ne-am fi convins unde este sprijinul mai mare. Scrâsnind din dinti si tacând, vom urma traditiile cele mai demne ale acestui popor. Un popor numai atunci este învins, când sufletul sau este învins.  Sa fim dârji si sa asteptam, caci «Moara lui Dumnezeu macina încet, dar macina bine».

Despre acest discurs inaugural al cursurilor,„Neamul Românesc” scria „N-a fost o conferinta. N-a fost numai întelesul învataturilor profetice de altadata. […] Si nici numai o lectie. A fost glasul întregului românism care a vibrat dincolo de orizonturi, dincolo de granite”.

Numarul conferentiarilor, toti personalitati remarcabile, era peste o suta, îmbratisând teme din toate domeniile., ciclul de conferinte ale lui Nicolae Iorga avea titlul Conditiile colaborarilor internationale; se încheia cu constatarea falimentului acestora, „Unitatea lumii” pe care am constat-o în foarte multe domenii, este o mare realitate care s-a sfarâmat.”.

Iar în discursul de încheiere a cursurilor se întreba: „În atmosfera aceasta de crima internationala, în aceste vremuri de darâmare a celor mai înalte idei la care a ajuns Omenirea, în aceasta epoca de sfarâmare a religiilor, a filosofiilor, ce sa mai vorbesc eu acum despre moralitate?”.

În general, mesajul cursurilor de vara din 1940 a fost optimist, s-a afirmat dârza convingere în venirea unor vremuri mai bune si pentru români, rapirile teritoriale neputând avea statut definitiv. Mesajul a fost receptat de cursanti, cu acestea s-au întors la casele lor.

Trei studenti veniti la Valenii de Munte de la Cluj îl împartaseau în scris: „Am gasit aici, poate mai mult decât de pe unde am plecat, durerea ce o poarta cu el fiecare frate venit din Basarabia, dar si nadejdea în reînnoirea si dârzenia unui neam ce nu se lasa cotropit.”

În „Neamul Românesc”, mesajul optimist era inclus sub forma unui citat din Regina Maria: „Nu priviti înapoi si nu risipiti fortele voastre în lacrimi zadarnice; ce a fost trecut; va ramâne sa triumfati mâine. Maria, 1917.”

În vara lui 1940, la Valenii de Munte, Nicolae Iorga a fost cel care a îmbarbatat Poporul Român aflat în grea cumpana. A fost cel care a trezit speranta în izbânda cauzei nationale. La fel cum o facuse prin discursul sau, în Parlamentul refugiat la Iasi, în 14 decembrie 1916; atunci încheia cu vorbele lui Petru Rares - “Vom fi iar ce am fost, si înca mai mult decât atât.” Acelasi era si mesajul din iulie 1940.

Sursa: revista Dacoromania


 

Autor Redactia 14 Noiembrie 2013, 08:41 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

Publicitate